Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Politică

Glosa zilei
Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Actualitate

Externe

Sport

Demnitarul de serviciu

Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Lucian Jiga

     Dr. Lucian Jiga, coordonator al laboratorului Centrului de Chirurgie Laparoscopică și Microchirurgie "Pius Brânzeu" din cadrul UMF Timișoara, a primit premiul de excelență în cercetare "Herbert Berler-Barbu" din partea Fundației "Academician Nicolae Cajal". Aceste premii de excelență se adresează unor persoane tinere și de talent, care au un potențial de dezvoltare semnificativă pe plan aplicativ și în același timp capacitatea să comunice în termeni clari contribuția lor în domeniile pe care le reprezintă.

Laszlo Tokes

     După ce a fost tratat cu refuz de către grupul parlamentar al PPE, europarlamentarul independent Lazlo Tokes a făcut cerere de adeziune la grupul Alianței Libere Europene (ALE). "Grupul Alianței Libere Europene se declară protectorul națiunilor fără patrie, a regiunilor și a minorităților naționale dezavantajate", a declarat provocator Tokes. ALE, unde speră să se aciuiască Tokes, este formată din partide secesioniste, cum ar fi cel al separatiștilor corsicani din Franța, bascii sau Partidul Național din Scoția.

     - Cine a jucat la FNI ori FNA poate că și-a dat seama ce fel de om e Maria Vlas. Pe-atunci, domnia sa dădea informații docte despre mersul valorii acțiunilor, asigurându-i pe cei dornici de câștiguri grase peste noapte. Îndemnurile ei, alături de clipurile și machetele publicitare aferente, apărute pe bani grei prin presa "deontologilor", susurau depunătorilor că pot dormi liniștiți, alții lucrează pentru bunăstarea și fericirea lor. Când s-au trezit din vis și-au dat seama că a fost realitatea crudă și, de-atunci, tocesc pardoseala sălilor de judecată în speranța că-și vor recupera paguba. Dar și acesta e un vis asemenea celui pe care-l aveau când credeau că se vor îmbogăți
     - "Mama FNI" a ieșit din pușcărie mai intelectuală decât a intrat. Vorbește în pilde și zicători, în termeni "finesse", pentru care trebuie să consulți DEX-ul. După Vasiliscul pe care l-ar sugera privirea lui Vântu, ne-a servit, într-un interviu dat presei centrale, o altă formulare de mare stil. Întrebată cum i-au schimbat viața anii de detenție, dna Vlas răspunde în figuri de stil pentru care l-ar face invidios până și Patapievici. "Aș spune că m-au făcut mai turbată decât o lupoaică sură, care este cu vibrionul în ea". Și adaugă: "M-au înrăit cumplit". Împotriva cui? Că doar nu a noastră care, n-avem nicio treabă cu dumneaei, ori a ălora pe banii cărora a trăit ea, ani de zile, ca o regină
     - "Pe de altă parte - zice Vlas -, m-am împăcat cu specia umană (...), pentru că specimenele pe care le-am întâlnit acolo sunt mai umane decât cele pe care le-am cunoscut în societate". S-o fi referit la Vântu, că el este, din câte știm, în societate - și nu... acolo
     - "...am fost de-a dreptul disperată că a trebuit să plec (din închisoare - n.n.). Nimeni nu mă crede. Nu-mi place să schimb decorul. M-am simțit foarte confortabil acolo, în toată mizeria aia (unde zice că juca rummy cu două <<colege de pension>>, una condamnată pentru trafic de droguri, alta pentru luare de mită de la clanul Cămătarilor, (în calitate de grefieră - n.n.). Afară e mai multă mizerie. Iar oamenii de acolo, așa infractori cum sunt, sunt de o mie de ori mai cinstiți decât cei de-afară". Ce s-ar mai putea comenta?
     - Un ofițer din cadrul Poliției judiciare a municipiului Cluj-Napoca s-a dus, împreună cu nevasta, în Austria. Unde s-a apucat să fure. A fost, desigur, prins și priponit. Colegii săi de serviciu spun că era un tip nici prea-prea, nici foarte-foarte. Se gândea să avanseze, a susținut un examen în acest sens, la care a luat o notă foarte mare - 9,25. Avea, deci, toate șansele să avanseze în carieră și să ancheteze borfași. De teapa lui însuși!
     - Câți ca el or mai popula instituția?!
     - Tăriceanu a dat-o în bară: le-a tăiat tichetele-cadou bugetarilor, alea care se dădeau de Paști și de Crăciun. Ce mai vaiet a stârnit... A fost atacat chiar de un liberal, primarul sectorului 1, care, pregătindu-se să ceară încă un mandat, a sugerat că ar putea pierde voturile a 5.500 de profesori din sector
     - Pentru că, într-adevăr, cei mai supărați sunt - cum altfel? - profesorii. Dumnealor se revoltă și amenință cu mari proteste de stradă dacă Guvernul îndrăznește așa un afront, trecând, însă, sub tăcere că Parlamentul le-a votat o lege care le va băga în buzunar salarii cu 74% mai mari pentru universitari și cu vreo 56% pentru cadrele didactice de gimnaziu și liceu! Când nu e măsură, nu e nici morală, care va să zică...

XANTIPA

Ion Iliescu își păstrează electoratul

     Ion Iliescu a lansat, în comuna băcăuană Filipești, candidatura celui mai longeviv primar și a celui mai tânăr președinte de Consiliu Județean.

     Localnicii l-au așteptat în stradă, cu o oră înainte de a sosi. Unii au venit doar pentru că era lume multă, iar alții au vrut să își spună păsurile. Gheorghe Cârcel i-a scris chiar o poezie, însă nu a avut ocazia să i-o recite. Tinerii au ținut să îi facă fostului președinte poze cu telefoane mobile. Cel mai longeviv primar din județ, Ion Apostol, și-a început activitatea în 1975, același an în care s-a născut Dragoș Benea, candidatul PSD la funcția de președinte al Consiliului Județean Bacău și actual președinte al acestei instituții.
     "Amândoi se prezintă cu faptele lor. Trebuie să îmbinăm cunoștintele și experiența. Unii țineri sunt propulsați în funcții și își pierd capul. Nu mai țin cont de oameni. De 3 ani, asistăm la un spectacol jalnic. Președintele și premierul nu comunică, instituțiile nu colaborează. Trebuie să ținem cont de oameni", a declarat Ion Iliescu în discursul sau. Iliescu a fost însoțit de Viorel Hrebenciuc.

Festival românesc la Cracovia

     Aproximativ 25 de evenimente culturale, printre care proiecții ale unor filme, regizate de Cristi Puiu sau Nae Caranfil, concerte de muzică tradițională românească, expoziții și un spectacol lectură vor avea loc, în perioada 11-20 aprilie, în cadrul "Festivalului culturii române" de la Cracovia.
     Evenimentul, cel mai mare proiect dedicat culturii române lansat până acum în Polonia, își propune să pună în evidență aspecte diferite din mai multe domenii: cinema, literatură, teatru dar și artă culinară sau oenologie.
     Festivalul va fi deschis, astăzi, de trio-ul Contraste (foto), urmat de proiecția filmului "Cocoșul decapitat", al regizorului Radu Gabrea. Mâine, va avea loc un maraton nocturn de filme românești: "California Dreamin' (Nesfârșit)" de Cristian Nemescu, "Marfa și banii" de Cristi Puiu, "Restul e tăcere" de Nae Caranfil și documentarul lui Florin Iepan "Bela Lugosi. Vampirul decăzut".
     DJ Vasile va mixa, tot mâine, muzică trance și electro din România, la un club din Cracovia, iar pe 17 aprilie va avea loc dezbaterea "Întâlnire cu literatura română".

Punctul pe Y, de Octavian Andronic

Ghetto-ul diplomatic

     Ceea ce s-a întâmplat cu cetățeanul român care a murit într-o închisoare poloneză în urma unei greve a foamei, fără ca autoritățile noastre să-i asigure nici cea mai mică asistență este nu doar un fapt revoltător, ci și unul tipic pentru o diplomație care nu s-a desprins de modelul din care descinde: cel comunist!
     Vreme de o jumătate de secol misiunile diplomatice ale României au avut câteva sarcini specifice: să facă spionaj (ceea ce nu e de condamnat, o face toată lumea sub diverse forme), să promoveze imaginea și operele "tovarășului și tovarășei" și să contracareze - cum puteau - acțiunile dușmănoase ale diasporei. Cu această fișă a postului, ambasadele noastre au devenit niște fortărețe pregătite în orice moment de asediu, corpul diplomatic aventurându-se în afara lor doar pentru eventualele cumpărături - și atunci urmăriți cu maximă vigilență de securiștii sub acoperire ai ambasadei.
     Despre rezolvarea problemelor românilor aflați în trecere sau stabiliți pe acolo, nici nu putea fi vorba: cei stabiliți fugiseră sau renunțaseră la cetățenie, iar cei în trecere erau probabil în curs de a alege libertatea. După 1989 lucrurile nu s-au schimbat, în mare. Mentalitatea de ghetto s-a perpetuat, iar relațiile cu noile realități au evoluat cu maximă timiditate. Deschiderea granițelor și libera circulație a românilor n-a reprezentat pentru ambasade decât o bătaie de cap în plus. Pentru majoritatea membrilor corpului diplomatic stagiul la post se reduce la o acerbă încercare de strângere de bani pentru zilele negre de după și pentru achitarea datoriilor contractate cu prilejul "investițiilor" făcute pentru a primi funcția. Nu sunt vorbe de clacă, se știe foarte bine că în spatele ușilor închise există un mercurial strict pentru fiecare funcție, de la femeie de serviciu până aproape de vârf.
     Ce-au făcut cei de la ambasada din Varșovia? Nimic deosebit. Au tratat lucrurile ca de obicei. De ce să-și bată capul pentru un român, aflat și în pușcărie pe deasupra? Ce să-i facă ei? Să se bată cu statul polonez? Au preferat să aștepte să se rezolve lucrurile de la sine. Și s-au rezolvat. Crulic a murit, după o grevă a foamei îndârjită, care spune ceva despre faptul că vinovăția sa n-a putut fi prea clar stabilită.
     Premierul a făcut spume și vrea clarificări și măsuri. Acestea însă nu-l vor învia pe nefericitul care și-a găsit sfârșitul din cauza surzeniei conaționalilor săi, singurii de la care putea aștepta o mână de ajutor...

Cum se numește noul film
al regizorului Sergiu Nicolaescu?

Pentru a răspude fie puteți intra pe forum fie ne puteți trimite un mail cu răspunsul dvs. aici

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.