Go East, de 11 miliarde euro |
| România
s-a plasat anul trecut pe poziția a treia în Europa Centrală și de Est -exclusiv
Rusia-, după Polonia și Cehia, în funcție de valoarea tranzacțiilor imobiliare, care
au totalizat 2,2 miliarde de euro, reprezentând circa 20% din volumul atras de regiune,
potrivit companiei Jones Lang LaSalle. Europa
Centrală și de Est a atras, anul trecut, tranzacții imobiliare de 11,2 miliarde de
euro, în creștere cu 13,9% față de 2006, se arată în raportul privind piața
imobiliară din București realizat de companiei imobiliare Jones Lang LaSalle.
România este vedeta de la Răsărit
"România a fost în acest an (n.r. - 2007)
vedeta regiunii, cu o creștere a investițiilor de 144%, ajungând la un volum total de
2,2 miliarde de euro. În Polonia, investițiile au scăzut cu 36,4% față de anul record
din 2006, iar Cehia a raportat o creștere a volumelor investiționale de 73%", se
arată în raport.
În România, aproape jumătate din tranzacții au fost
încheiate anul trecut cu proprietăți de pe segmentul de retail, 34% cu spații de
birouri, și câte 8% cu spații hoteliere și industriale.
"România începe să întrunească din ce în ce mai
mult criteriile de achiziții ale fondurilor de investiții care activează în Europa
Centrală și de Est", se spune în raport.
Sursele de finanțare pentru achiziții de proprietăți
imobiliare în România au provenit atât de la bănci locale, cât și din Germania,
Austria, Olanda, Franța, Grecia, Turcia.
"Cu toate acestea, costul finanțării a crescut,
marjele de dobândă s-au majorat în medie cu 40-65 puncte procentuale, iar gradul de
îndatorare acceptat de bănci a coborât la 65-75% din valoarea proiectelor",
apreciază analiștii LaSalle.
Ei menționează că băncile au început să favorizeze în
special tranzacțiile care depășesc 100 de milioane de euro.
"Pentru investitorii care nu beneficiază de relații
puternice cu băncile, finanțarea este greu de obținut, câteva grupuri de investitori
rămânând din acest motiv în afara pieței imobiliare, cel puțin până la
îmbunătățirea condițiilor de finanțare", susțin realizatorii studiului.
În ceea ce privește randamentele, diminuarea acestora a
stagnat în ultimul trimestru al anului trecut, așteptările investitorilor pentru 2008
indicând o creștere de la sub 6% la 6-6,25%.
Bucureștiul e fruntea estului
"La acest nivel, Bucureștiul își
păstrează o diferență de 35-60 puncte procentuale față de Praga și Varșovia",
se arată în studiu.
La nivelul Europei Centrale și de Est, în primul trimestru
al anului, lipsa de lichidități a redus semnificativ numărul investitorilor interesați
să achiziționeze produse imobiliare.
"Prețurile activelor imobiliare de calitate secundară
s-au deplasat cu aproape 1%, în termeni de randament investițional, ajungând să difere
de cele ale produselor de calitate superioară cu 1,5%-2%.
Prețurile proprietăților de calitate superioară nu au
fost afectate încă în Polonia, Cehia și Ungaria", adaugă specialiștii LaSalle. |
Tender îngroapă
Nuclearmontaj |
| "Nuclearmontaj"
scoate la vânzare prin licitație 9 active, printre care 3 terenuri situate în județele
Dolj și Vâlcea, un apartament cu 3 camere în Craiova și o vilă din stațiunea Saturn,
la un preț total de 1,42 milioane de euro. Licitațiile
publice cu strigare au fost organizate în fiecare zi de miercuri, începând cu 9
aprilie, la sediul administratorului judiciar, firma de insolvență RVA Insolvency
Specialists din București. Vila cu 12 camere din Saturn și terenul aferent, în
suprafață de 630 metri pătrați, au un preț de pornire de 295.000 euro. Alte două
terenuri, cu o suprafață totală de 2.300 metri pătrați, amplasate în extravilanul
localității Ișalnița, județul Dolj, vor fi scoase la vânzare la un preț total de
72.750 de euro, iar apartamentul cu 3 camere din Craiova pentru 37.308 euro. Toate cele
nouă active se află în proprietatea companiei "Nuclearmontaj", membră a
grupului Tender. "Nuclearmontaj" a intrat în reorganizare în anul 2006, după
ce firma a trecut de pe profit la pierderi de peste 12 milioane de lei, în timp ce
afacerile au scăzut la jumătate față de valoarea obținută în 2005, de la 52
milioane de lei la 26 milioane de lei. În 2006, conturile companiei au fost blocate ANAF
pentru neplata unor obligații fiscale, situație care a dus la întârzierea lucrărilor
de punere în funcțiune a reactorului 2 de la centrala nuclear-electrică de la
Cernavodă, întrucât Nuclearmontaj era unul dintre contractorii proiectului. Un alt
motiv care a contribuit la scăderea cifrei de afaceri a fost și arestarea omului de
afaceri Ovidiu Tender, acționarul majoritar al grupului Tender, care a fost reținut
pentru mai multe, în primăvara anului 2006, fiind acuzat de infracțiuni economice. |
Șomajul a scăzut cu 0,1% |
| Rata
șomajului în luna martie a fost de 4,2%, mai mică decât cea din luna martie a anului
2007 cu 0,6% și în scădere cu 0,1% față de cea din luna februarie a anului 2008.
Numărul total de șomeri din luna martie este de 374.050, cu 5.729 mai mic față de luna
anterioară. Din totalul șomerilor înregistrați, 113.081 au primit indemnizații, iar
260.969 au fost neindemnizați. În luna martie, comparativ cu luna februarie, numărul
șomerilor indemnizați a scăzut cu 12.497, iar numărul celor neindemnizați a crescut
cu 6.768. Numărul de șomeri a crescut în 13 de județe, cele mai importante creșteri
înregistrându-se în Maramureș, Hunedoara, Vaslui, Arad, Timiș și Buzău, iar în
celelalte județe și în București s-au înregistrat scăderi ale numărului șomerilor
înregistrați. Cele mai importante scăderi se semnalează în Dolj, Ialomița, Brașov,
Alba și Mehedinți. |
Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Prețurile și statul |
Noul
val de scumpiri (reale sau de natură zvonistică) a readus în atenție rolul statului
în sfera economiei, în general și în cea a prețurilor, în special. Cum se
întâmplă de regulă la noi, în spațiul mediatic au câștig de cauză extremele. Unii
consideră că statul n-are nicio treabă cu prețurile, alții susțin, vehement chiar,
că vina principală pentru ceea ce se întâmplă pe piață aparține statului și, în
consecință, intervenția acestuia pentru "calmarea" situației este o
cerință de maximă urgență.
Lucruruile sunt complicate în momentul de față și de
faptul că ne aflăm în plină campanie electorală, ceea ce determină majoritatea
partidelor să supraliciteze pe tema prețurilor, doar-doar vor câștiga niscaiva voturi
în plus. În aceste circumstanțe, percepția publică dominantă este aceea că numai
statul poate să domolească inflația. Ceea ce nu este departe de adevăr. Prețurile
sunt influențate de o multitudine de factori, mai ales pe o piață doar parțial
concurențială, iar climatul general din mediul de afaceri este influențat de stat prin
legislație, prin acțiunea instituțională și organizațională. Altfel, ce rost ar
avea legile și celelalte reglementări din sfera economiei dacă nu s-ar urmări
promovarea valorilor, principiilor și regulilor pieței libere?
Reglementările în materie de concurență vizează
drepturi practice ale organismului statal specializat de a acționa atunci când constată
că se distorsionează mecanismele dezirabile de formare a prețurilor. Apoi, există
autoritățile de reglementare în anumite domenii, bunăoară, în cel al energiei,
abilitate să aprobe direct prețuri esențiale, cu impact generalizat, la scară
națională. Ponderea prețurilor reglementate nu este de neglijat. Dar, ce să mai spunem
despre atribuțiile directe ale BNR în privința țintirii inflației?
Tema în discuție impune analize mult mai ample, de aceea
ne rezumăm la a atrage atenția asupra faptului că statul are un rol important în
evoluția prețurilor de consum, rol care se cere încadrat strict în ceea ce se numește
economie de piață funcțională. Adică, nici mai mult nici mai puțin decât îngăduie
legile pieței libere. Liberă, dar călăuzită după reguli unele chiar draconice (după
caz). De aceea, este extrem de important ca statul (adică ansamblul instituțiilor care
se află sub această "umbrelă") să intervină în limitele date de cadrul
elgal. În rest, operatorii economici și, nu în ultimul rând, consumatorii înșiși
acționează așa cum le dictează interesele, astfel încât din jocul cererii și
ofertei - influnețat puternic și de facotri psihologici - să rezulte o armonizare a
respectivelor interese. |
|