Guvernul va decide în privinţa achiziţionării unor avioane destinate forţelor militare numai pe baza unei analize temeinice a Ministerului Apărării privind caracteristicile, costurile de cumpărare şi de întreţinere ale aparatelor, a declarat, miercuri, premierul Călin Popescu Tăriceanu.

     "Ca prim-ministru, declar foarte limpede că mi se pare normal ca România să nu fie tratată numai ca o ţară care are obligaţia să achiziţioneze.
     Suntem membri NATO şi UE, dar avem şi propriile interese economice, care înseamnă că la o achiziţie atât de importantă din punct de vedere strategic şi militar, dar şi economic, avem dreptul să ne uităm la consecinţele asupra economiei româneşti. Nu vreau să fim simpli cumpărători, vreau ca economia românească să poată să contribuie la o astfel de achiziţie prin furnituri de echipamente, piese de schimb, deci să integrăm într-un fel produsul sau o parte din produs în industria românească", a spus Tăriceanu.
     Premierul a făcut referire şi la criticile formulate de presă în cazul achiziţionării fregatelor din Marea Britanie.
     "Aşa cum nu trebuie să devenim lada de gunoi a Europei la maşinile vechi, cred că nu trebuie să ne punem iarăşi în postura să luăm echipamente folosite, care au o durată de viaţă scurtă. Nu mă interesează ce interese sunt, ale unora sau ale altora, în primul rând trebuie să primeze interesul României, avem un interes de securitate şi anumite obligaţii şi responsabilităţi ca ţară membră a UE şi a NATO de a avea o armată cu o dotare care să fie corespunzătoare, nu ne jucăm de-a dotarea şi tocmai de aceea sunt foarte rezervat în a accepta din start ideea că putem să cumpărăm echipamente second hand", a adăugat premierul.
     Tăriceanu a atenţionat Ministerul Apărării că trebuie să achiziţionate echipamente care să nu oblige, ulterior, Executivul la corecţii bugetare majore. "Investiţia în avionul multirol se face pe termen de până la 35 de ani, iar decizia privind alegerea unui anume tip de avion are o miză extrem de mare.
     România nu îşi poate permite să facă o alegere nepotrivită care să necesite ulterior alte corecţii bugetare majore. Ca prim-ministru mă interesează nu doar o simplă achiziţie de avioane, ci şi beneficiile pe care industria românească de apărare şi economia le pot obţine dintr-un astfel de proces de înzestrare", a spus Tăriceanu.
     Premierul are semne de întrebare cu privire la numărul de avioane multirol care trebuie achiziţionate, apreciind că România trebuie să deţină un număr de aparate care să corespundă necesităţilor de apărare, dar şi statutului de membru NATO.
     România intenţionează să achiziţioneze 48 de avioane multirol, iar în prezent se poate considera că există 5 potenţiali furnizori: Gripen International - cu avionul JAS-39m, Alenia Aeronautica - Eurofighter Typhoon, Lockheed Martin - F-16, Dassault- Rafale şi Boeing cu F-18. Valoarea contractului depăşeşte 3,5 miliarde de euro.

     Înainte sesizării uneia dintre cele 3 autorităţi - Cameră, Senat sau preşedinte - pentru a cere urmărirea penală, aceasta nu se poate începe nici aleatoriu şi nici preferenţial de către Ministerul Public întrucât calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu exercitarea funcţiei de membru al Executivului, se arată în motivarea deciziei Curţii.
     Aşa fiind, cumulul calităţii de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage după sine, în mod firesc, competenţa Camerei Deputaţilor sau a Senatului pentru a cere urmărirea penală.
     De aceea, în cazul în care Parchetul ICCJ urmează să sesizeze una dintre cele trei autorităţi pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, soluţia este diferenţiată după cum acesta are sau nu şi calitatea de parlamentar la data solicitării.În consecinţă, Parchetul trebuie să se adreseze uneia dintre cele trei autorităţi, se arată în decizia Curţii.
     În caz contrar, spune Curtea, s-ar ajunge la situaţia ca dispoziţiile articolului 109, alineatul 2 din Constituţie să devină inaplicabile în ceea ce priveşte Parlamentul, lăsându-se la latitudinea Ministerului Public să decidă, cu de la sine putere, căreia dintre cele 3 autorităţi să se adreseze sesizarea.
     Curtea Constituţională a decis în urmă cu o lună că numai Camera Deputaţilor şi Senatul pot cere începerea urmăririi penale în cazul miniştrilor-parlamentari, iar miniştrii care nu sunt şi membri ai Parlamentului sunt anchetaţi cu avizul preşedintelui ţării.
     Decizia nu a fost până acum în vigoare, pentru că judecătorii Curţii nu redactaseră încă motivarea.
     Între timp, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, a precizat - cu de la sine putere - decizia se aplică numai pentru viitor, nu şi în cazul miniştrilor-parlamentari pentru care există deja un aviz din partea preşedintelui.
     În această situaţie se află ministrul Muncii, Paul Păcuraru, fostul premier Adrian Năstase, fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea şi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş.

     Inspectorii DCG au constatat anul trecut că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti a încheiat cu firma Via Star, în calitate de executant, un număr de cinci contracte pentru lucrări de reparaţii de drumuri, dintre care patru au fost încheiate la 13 iunie 2003, cu două zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate a contractului de concesiune.
     În toate cele cinci cazuri, DRDP Bucureşti a încredinţat direct lucrările spre executare către Via Star, cu toate că în contract se specifică faptul că acestea au fost încheiate în temeiul OU 60/2001 privind achiziţiile publice.
     Directorul firmei Via Star a atribuit mai departe contractele obţinute de la DRDP Bucureşti către asocierea formată din Euroconstruct Trading '98 şi Via Star, încălcând prevederile din contractele încheiate, care interziceau cedarea drepturilor şi/sau obligaţiilor contractuale fără acordul celeilalte părţi.
     "În urma controlului efectuat la Via Star s-a constatat că asocierea dintre această firmă şi Euroconstruct nu se justifică, întrucât activitatea de întreţinere şi reparaţii de drumuri era concesionată chiar către societatea respectivă", a declarat şeful Departamentului de Control al Guvernului, Emanoil Neguţ.
     Consiliul de Administraţie al Via Star a aprobat asocierea în participaţiune la 20 noiembrie 2002, fără a avea mandat la acea dată din partea reprezentanţilor Adunării Generale a Acţionarilor, iar aportul în asociere nu s-a făcut în concordanţă cu participaţia adusă.
     Astfel, deşi Via Star avea cea mai mare contribuţie în cadrul asocierii (86,33%), administrarea şi gestionarea activităţii asocierii au fost asigurate de Euroconstruct, care nu şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu Via Star pentru efectuarea de reparaţii la Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti (km 29+000-37+000) şi la centura rutieră a Capitalei (la intersecţia acesteia cu DN5 şi DN6). Toate aceste manevre s-au petrecut la Primăria Capitalei, în mandatul lui Traian Băsescu şi în direcţia cea mai dragă şi subordonată direct acestuia - aceea care se ocupă de drumuri şi poduri. Unul dintre alibiurile patronilor "Euroconstruct" (aceiaşi de la "Golden Blitz") a fost mereu că ei n-au făcut afaceri direct cu Primăria Capitalei în perioada lui Băsescu. Dar au făcut, iată, indirect - sub paravanul unei asocieri în participaţiune fără personalitate juridică. Actul de control cu toate aceste constatări a fost transmis atât la Ministerului Transporturilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru măsuri de remediere a deficienţelor constatate, cât şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în vederea identificării eventualelor acte şi fapte prevăzute de legea penală.

     Pe lângă "Tarom", pasagerii au dat în judecată şi firma "Tez Tour", de unde au cumpărat biletele de avion. Pasagerii cer despăgubiri de circa 520.000 de euro pentru fiecare persoană, din care 5.000 de euro sunt daune materiale pentru întârzierea avionului, 20.000 de euro pentru că au ratat vacanţa, iar pentru şocul suferit în urma incidentului şi îngrijirea psihologică de după, câte 500.000 de euro de persoană.
     Potrivit avocaţilor, pasagerii au apelat la medici psihologi şi efectuează şi în prezent şedinţe de psihoterapie, în urma şocului suferit pe aeroport.
     Un caz separat este al unei pasagere pentru care a fost emis un certificat medico-legal. Aceasta a suferit o vătămare corporală în momentul în care pantalonii i s-au îmbibat cu soluţie anti-îngheţ, cu care a fost tratată aripa avionului. Solicitările privind daunele sunt similare cu ale celorlalţi pasageri, iar procesul său începe astăzi, la Tribunalul Bucureşti.
     Reamintim că, în decembrie 2007, o aeronavă Boeing 737 a companiei "Tarom", care se pregătea să decoleze de pe Aeroportul Otopeni spre Sharm El Sheikh, a lovit o maşină aflată pe pistă. Avionul, în care se aflau 117 pasageri şi şase membri ai echipajului, primise acordul de decolare. Nici pasagerii şi nici membrii echipajului nu au fost răniţi.
     Conform raportului final al comisiei de investigaţii, incidentul s-a produs din cauza autorizării eronate a rulajului pe pistă şi a unor deficienţe de comunicare.

     Un cotidian central a intrat în posesia unor memorii scrise de Crulic, din care reiese că acesta l-a rugat pe Ioan Preda să trimită un reprezentant care să îl asculte şi să îl ajute. Consulul i-a răspuns că nu are pe cine. Crulic ar fi fost dispus să renunţe la greva foamei, dacă cineva l-ar fi ascultat. Înscrisurile au fost oferite de către poliţia poloneză familiei, odată cu repatrierea trupului. Unul dintre memorii, numit "Rugăminte", a fost adresat consulului României în data de 19 septembrie 2007. Crulic îi spunea oficialului român că a intrat în greva foamei de când a fost reţinut de poliţie, pentru că este nevinovat, şi a cerut o întâlnire cu un bun reprezentant al ambasadei, schimbarea arestului şi a avocatului din oficiu.
     Pe 28 septembrie Crulic revine cu o nouă rugăminte adresată consulului. El îi aduce la cunoştinţă că îşi menţine refuzul de hrană început pe 10 septembrie şi îi explică faptul că îşi poate dovedi nevinovăţia cu biletele de transport dus-întors Cracovia-Milano cumpărate de la firma EuroLines Jordan. Crulic l-a rugat pe consul să verifice măcar telefonic spusele sale. După o lună şi jumătate a venit şi răspunsul din partea consulului. Acesta i-a spus tânărului să aibă încredere în justiţia poloneză. Era 25 octombrie 2007. Tânărul avea să noteze faptul că a slăbit 30 de kilograme până la primirea respectivului răspuns, care însă nu l-a mulţumit. Potrivit celor două memorii, Claudiu Crulic ar fi fost dispus să încheie greva foamei dacă ar fi avut o întrevedere cu autorităţile române. Crulic a continuat greva foamei, dar a fost prea slăbit pentru a-şi mai nota ceva în ultimele două luni până la moarte: decembrie şi ianuarie. Când a murit cântărea doar 26 de kg.
     Membrii familiei lui Crulic au solicitat Poliţiei Botoşani deshumarea cadavrului acestuia, îngropat în Dorohoi, pentru efectuarea unei necropsii în urma căreia să fie stabilite cauzele morţii. Aparţinători legali ai victimei s-au arătat nemulţumiţi de modul în care a fost soluţionat, în Polonia, cazul morţii tânărului.

     MAE a scris raportul
     Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat, ieri, că va discuta cu preşedintele Traian Băsescu despre cazul Crulic, după ce şeful statului va lectura raportul întocmit de MAE care urma să ajungă la Preşedinţie şi premier în cursul zilei de ieri. Cioroianu a spus că, ulterior, conţinutul raportului va fi făcut public. Adrian Cioroianu a menţionat că a avut o discuţie privind acest caz miercuri seară cu premierul Tăriceanu, când a avut ultimele date de la Consulatul din Varşovia. Consulul României a fost rechemat miercuri şi era aşteptat, ieri, la Bucureşti.
     Referindu-se la raport, Cioroianu a spus că acesta propune o serie de măsuri şi a menţionat în acest sens chemarea consulului pentru investigarea modului în care au fost respectate procedurile consulare. El a spus că va fi chemat şi ambasadorul român la Varşovia pentru a prezenta perspectiva părţii poloneze. Ministrul a mai spus şi că au fost obţinute date de la familia din Dorohoi a lui Crulic, care completează informaţiile pe care le avea deja ministerul.
     Pentru Cioroianu cazul Crulic este "inexplicabil din mai multe puncte de vedere".