 |
Robert Turcescu
|
"Moderatorul portocaliu" Robert
Turcescu nu va mai umple până la refuz, cu bile albe și bile negre, ecranele
televizoarelor din România, ci, de acum înainte, doar pe cele ale căpșunarilor români
din Spania. El a fost numit, la ordinul mogulului SOV, director al noului post Realitatea
TV Spania. "Dați-mi un pix și o foaie de hârtie pe care să pot desena semne de
întrebare și sunt gata oricând să o iau de la capăt!", se destănuie liric
Turcescu. Mai bine recunoștea că ar fi tentat să deseneze semnul "euro". |
Dan Ilie Morega
|
Liderul filialei gorjene a PNL, Dan Ilie Morega,
nu a fost validat de către conducerea centrală a partidului, drept candidat la
președinția Consiliului Județean Gorj. Șeful de campanie, Bogdan Olteanu, a fost cel
care a propus și reușit blocarea candidaturii lui Morega, în ciuda sprijinului de care
acesta se bucura în rândul colegilor din filială. Morega este cercetat de procurorii
anticorupție pentru abuz în serviziu și trafic de influență într-un dosar legat de
folosirea de "bani negri" pentru PNL. |
 |
- Ce vă spuneam
ieri? Cât de doamnă e Maria Băsescu, spre deosebire de președintele consort. Fostul
adjunct al căpitanului Băsescu de pe "Biruința", Anton Petrescu îl cheamă,
a povestit într-un ziar local câte ceva despre cum era Comandantul în vremea tinereții
sale năvalnice. Cică, în perioada cât a fost navigator, Băsescu era un om de lume,
îi plăcea să mai bea câte un pahar, dar nu era bețiv. Avea slăbiciune, ca toți
marinarii, și la femei. "Mergeam și noi la câte un bar, la câte un cabaret, ca
orice bărbat... Era om de viață, distractiv, dansa cu țigăncile... se ducea și cu
femeile... ca fiecare bărbat", a povestit gazetarilor nea Anton. Dumnealui
trăiește acum retras la Curtea de Argeș și mai deapănă oarece amintiri. Zice că l-a
mai căutat pe fostul său coleg de marinărie, însă fără succes, "din cauza
securității"
- Ce-i mai inedit din tot ce povestește Anton Petrescu este
că, la un moment dat, dna Maria a vrut să-l lase pe dl Traian. "Din câte știu eu,
a fost o perioadă când soția chiar vroia să divorțeze de el, pentru că aflase de
aceste relații..." Nea Antoane, nea Antoane, nu e bine. Dacă povesteai prietenilor,
în parc, la table, era una; așa...
- Uite că summit-ul NATO a trecut, iar nivelul alertei
teroriste se menține. Și nici n-o să auzim prea curând că Băsescu a convocat CSAT-ul
ca să-l coboare. Starea de necesitate (sau pe-aproape) este cea mai confortabilă pentru
spiritele totalitare, este chiar o adevărată plăcere masochistă...
- N-ai blog, nu exiști! E ultima modă. Întâi, s-au
apucat bărbații, apoi au intrat în joc și damele. Printre primele care s-au apucat să
practice acest nou sport național este Elena Udrea. Blonda de la Golden Blitz sau diva
din Pleșcoi, cum e supranumită fosta consilieră de la Cotroceni, a scris, cu ocazia
summitului NATO, un text pentru care George Lesnea, Mihai Beniuc și Otilia Cazimir -
luați la un loc - ar fi de-a dreptul invidioși: "Astăzi m-am simțit mândră că
sunt româncă. M-am simțit mândră de țara mea, de Președintele meu". Cred că
la Școala de literatură "Maxim Gorki", buzoianca ar fi luat diploma de onoare
- vă spun eu, că sunt femeie bătrână
- În afară de Udrea, în galeria feminină a blogurilor
s-au mai înscris Răduleasca și Marin-Bănică. Cele două "vechi prietene" nu
fac politică și, ca atare, nici nu abordează asemenea subiecte atunci când intră pe
blog. În schimb, madamele folosesc cyber-spațiul ca să-și rezolve disputa pentru care
au devenit și mai celebre decât erau. Ca și cum n-ar fi fost destul de prezente pe tot
felul de ecrane și coperți, cele două vedete trebuia să se mai mute și în
blogosferă ca să-și arunce în voie ocări grele
- Răduleasca e mai înfiptă și cu mai mult tupeu. Andreea
Marin se dă mai intelectuală și mai rafinată. Numai că ambele au avut, la câte un
moment dat din viața lor, aceleași gusturi, alegându-și ca soț pe Ștefan Bănică
jr. Una l-a lăsat și se crede, din acest motiv, superioară celei care-i e soție în
prezent, ironizând-o când vrei și când nu vrei. Adică, un fel de "ce-am lăsat
eu de rău, ai luat tu de bun". Ce ți-e și cu femeile astea și mai ales cu
celebritatea... N-au liniște, domne, n-au liniște...
- "Un tiran modern (Putin) și admiratorii săi",
așa își intitulează Dan Pavel editorialul pe care-l publică în "Ziua"
și-n care are o scăpare de-a dreptul neliniștitoare: dintre admiratori a uitat să-l
citeze tocmai pe dl George W. Bush! Curios rămâne faptul că tocmai ăia care, în
vremea comunistă, erau secretari de partid, după revoluție s-au școlit pe lângă
Washington, pentru a putea acum să ne predea, "competent", învățăturile
materialist-capitaliste
- S-ar putea ca alegerile de primar în Capitală să semene
cu un film de aventuri - în cazul în care cei care se vor confrunta vor fi, așa cum se
aude, Mitrea și Blaga. |
XANTIPA |
Ziua Națională a Academiei
Române |
|
Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc i-a înmânat Regelui Mihai însemnele
academice, în cadrul unei ceremonii organizate ieri cu ocazia zilei Academiei Române -
Ziua Ușilor Deschise. |
Lacrimi pentru Pulitzer |
|
Steve Făinaru, jurnalist de origine română, a primit premiul Pulitzer
pentru cel mai bun reportaj internațional. Corespondent al "Washington Post",
Steve s-a ocupat de subiectul războiului din Irak încă din 2004.
În 2006, munca i-a fost parțial răsplătită, odată cu nominalizarea la premiile
Pulitzer pentru cel mai bun reportaj. Succesul nu s-a lăsat așteptat, iar doi ani mai
târziu, Făinaru a luat acasă multrâvnitul premiu. Reportajul lui Făinaru are ca
subiect împotriva terorismului pe frontul din Irak.
S-a născut în Mountain View, California, la sud de San
Francisco. După divorțul părinților Ellen și Bob, Steve și fratele său mai mic,
Mark, s-au stabilit în Bay Area.
Steve Făinaru a urmat cursurile uneia dintre cele mai
prestigioase facultăți de jurnalism din Statele Unite, în cadrul Universității din
Missouri.
După terminarea facultății, în 1984, s-a dedicat sportului. A
început timid, colaborând cu publicații mai puțin cunoscute. La 24 de ani, lucrând
pentru ziarul Courant, i-a fost încredințată misiunea de a realiza materiale despre
echipa americană de baseball Red Sox. S-a mutat apot la "Boston Globe", unde a
petrecut 11 ani. Momentul decisiv în carieră a venit în 2000, când s-a alăturat
echipei "Washington Post", tot ca reporter sportiv. Colegii îl descriu ca fiind
suficient de dur cât să supraviețuiască, cu mintea limpede cât să își dea seama
"ce se petrece în jur".
Steve a fost marcat de momentul "11 septembrie 2001",
când a decis să se implice mai mult în tot ce înseamnă știri. Aventura în Irak a
început, însă, în 2004. "Era o poveste atât de importantă încât a trebuit să
fac parte din aceasta", spune Steve.
Întrebat dacă s-ar întoarce în Irak, Steve nu spune
"nu". "M-aș întoarce, dar nu cum am fost înainte. Era de-a dreptul
extenuant, dar aveam și satisfacții", mărturisește reporterul. Totuși, curajul
și duritatea lui au capotat în fața emoțiilor trăite la primirea premiului Pulitzer,
dând frâu liber lacrimilor de emoție. |
 |
|
| Punctul pe Y, de Octavian Andronic |
Complicata strategie locală |
Este straniu că pentru o funcție atât de importantă cum este cea de primar general
al Capitalei nu reușesc partidele să mobilizeze candidați cu adevărat profesioniști.
Sau măcar alții decât cei care ne-au uzat nervii și răbdarea cu lipsa lor cronică de
calități.
Peste mai puțin de o lună începe campania electorală, iar
peste mai puțin de două, într-o altă "Duminică a Orbului" vom merge la urne
să ne alegem, cât se poate de uninominal, primii gospodari ai orașelor și comunelor.
Bătălia nu e lipsită de miză, majoritatea partidelor considerând-o un test decisiv
pentru strategia legislativelor din toamnă. O mișcare pe care au făcut-o, primii,
democrații, la ultimul scrutin, prinde acum la toate partidele: aruncarea în luptă, la
nivel local - în special la primăriile marilor orașe și pentru șefia Consiliilor
Județene - a unor "piese grele" din organigrama formațiunilor.
Este, după cum s-a dovedit, o mișcare decisivă, dar și
riscantă. În 2004, democrații s-au ales cu mai mulți primari decât s-ar fi așteptat,
dar și cu un deficit de "cadre" pentru legislative, fiind nevoiți să-și
umple listele cu personaje de calitatea a II-a și a III-a. Au rămas însă redutabili la
nivel local, acolo unde se pregătește noua campanie. Și social-democrații, și
liberalii sunt gata să urmeze modelul. Totuși, pentru cea mai importantă dregătorie -
Capitala, nu reușesc nici unii să cadă pe o formulă câștigătoare. Democrații s-au
resemnat cu ideea că dat fiind refuzul lui Videanu de a mai candida, n-au un altul mai
bun decât Blaga, deși carisma acestuia și notorietatea sunt discutabile, în ciuda
eficienței demonstrate în mandatul avut la Interne. Liberalii știu că Orban nu poate
fi câștigător, dar ca om al sistemului poate impulsiona lista de consilieri și
candidații la sectoare. La cea mai grea cumpănă se află social-democrații,
confruntați cu o dublă perdantă (Oprescu-Vanghelie) și cu necunoscutele candidaturii
lui Mitrea - un "greu" al precedentei lor guvernări, dar om cu o imagine destul
de discutabilă.
Viitorul primar se va alege, foarte probabil între el și Blaga.
Restul sunt pentru decor. Și Bucureștiul la fel: va rămâne decorul cel mai propice,
și un câmp de experimente pentru propulsarea de candidați pentru alte funcții. |
 |
| Câte
piese va monta Radu Apostol? |
Pentru a răspude fie puteți intra pe forum fie ne puteți trimite
un mail cu răspunsul dvs. aici |
|