| Era cât p'aci să putem vorbi la telefon din
avion |
Comisia propune, compania
dispune |
Comisia Europeană (CE) a introdus un
set de reguli prin care stabilește condiții unitare de utilizare a serviciilor de
telefonie mobilă la bordul avioanelor în Uniunea Europeană (UE), ceea ce va permite
pasagerilor să poată comunica pe durata călătoriilor.
"Aceste servicii vor permite oamenilor să primească
și să dea în siguranță telefoane mobile și mesaje, utilizând telefoanele mobile,
în timp ce zboară pe teritoriul Europei", se arată într-un comunicat al executivului
UE.
Utilizarea serviciilor de telefonie pe timpul zborurilor
presupune existența la bordul aeronavelor a unei stații de bază la care se conectează
terminalul mobil, stație care nu permite emisia la puteri mari și care face apoi
legătura prin satelit cu rețelele terestre de telefonie mobilă. Acest lucru va asigura
faptul că puterea transmisiei va fi suficient de redusă pentru a nu afecta siguranța
echipamentului aflat la bordul aeronavei.
Licențele de utilizare a serviciilor de comunicații mobile
la bordul avioanelor au fost acordate până în prezent de majoritatea statelor membre
ale Uniunii Europene, printre care Belgia, Olanda, Germania, Franța și Italia.
"Armonizarea cerințelor tehnice pentru dezvoltarea
serviciilor de telecomunicații mobile la bordul avioanelor va permite licențelor
acordate operatorilor aerieni de autoritățile naționale din UE să fie recunoscute la
nivelul blocului comunitar", se menționează în comunicatul citat.
Reglementările introduse de CE vor permite, de exemplu,
unei aeronave înregistrate în Franța sau Spania să ofere servicii de telecomunicații
la bordul acesteia pentru pasagerii care zboară pe teritoriul Germaniei sau Ungariei,
fără a necesita licențe suplimentare. Comisarul european pentru Telecomunicații,
Viviane Reding, consideră că serviciile de telefonie mobilă la bordul avioanelor ar
putea fi foarte interesante, în special pentru persoanele care călătoresc în scop de
afaceri și trebuie să fie pregătite oricând să comunice.
"Cer companiilor aeriene să creeze la bordul avioanelor
condițiile necesare pentru a se asigura că persoanele care utilizează serviciile de
comunicații nu-i derajează pe ceilalți pasageri", a spus Reding. Totuși, companiile
aeriene vor decide dacă telefoanele mobile pot fi utilizate la bordul avioanelor.
Hodoronc, tronc!
Yahoo cere mai mulți bani de la Microsoft
Yahoo! nu se opune unui acord cu grupul Microsoft, dar
consideră că acesta ar trebui să plătească mai mult de 31 de dolari pe acțiune, se
arată într-o scrisoare a conducerii companiei de servicii online adresată directorului
general al Microsoft, Steve Ballmer. "Am continuat să arătăm clar că nu ne opunem
tranzacției cu Microsoft, dacă este în interesul acționarilor. O astfel de tranzacție
trebuie să reflecte în totalitate valoarea Yahoo!, inclusiv beneficiile strategice aduse
Microsoft", se arată în scrisoare. "Yahoo! a analizat activ alternativele strategice
pentru maximizarea valorii pentru acționari, proces care se află în desfășurare", a
anunțat conducerea companiei, precizând că își menține opinia că oferta Microsoft
nu este în interesul proprietarilor de titluri. Steve Ballmer, a trimis, sâmbătă, o
scrisoare către consiliul de administrație al Yahoo!, în care a fixat ca termen limită
data de 26 aprilie pentru încheierea unui acord între cele două companii, menționând
că în caz contrar producătorul de software va fi nevoit să apeleze direct la
acționarii Yahoo!, inclusiv prin inițierea unei proceduri de alegere a unui nou consiliu
director al companiei de servicii pe Internet. Termenul limită pentru încheierea
acordului este fixat la patru zile după ce Yahoo! va raporta rezultate financiare pentru
primul trimestru, și la doar două zile după ce Microsoft va face același lucru. Yahoo!
ar putea alege să anunțe rezultatele financiare mai devreme, pentru a demonstra că
performanțele companiei sunt favorabile, în pofida condițiilor dificile cu care se
confruntă. |
CE sună guvernul la 112! |
| Comisia
Europeană a transmis Guvernului o scrisoare prin care este formulat ultimul avertisment
legat de numărul unic de urgență 112, cerând ca problemele legate de funcționarea
sistemului să fie rezolvate în maximum două luni, până la 4 iunie 2008, înainte de
sesizarea Curții Europene de Justiție. Comisia
Europeană (CE) consideră că sistemul 112 funcționează, în continuare,
necorespunzător, recenta notificare fiind ultima etapă înainte de sesizarea Curții
Europene de Justiție. Comisarul european pentru telecomunicații, Viviane Reding, a
amintit că normele UE în domeniul telecomunicațiilor cer ca statele membre să asigure
apelarea gratuită a serviciilor de urgență prin numărul unic 112. Statele membre
trebuie să garanteze, de asemenea, că operatorii de telecomunicații furnizează
serviciilor de urgență informațiile privind localizarea celui care apelează numărul
112, de pe telefoane fixe sau mobile. Guvernul a anunțat, în luna martie, după
aprobarea unei ordonanțe de urgență, că va finanța sistemul național pentru apeluri
de urgență 112 de la bugetul de stat, timp de cinci ani, cu o sumă anuală de 38
milioane lei, și va conferi Ministerului Comunicațiilor și Autorității de
Reglementare atribuții suplimentare pentru reducerea numărului de apeluri false.
Executivul a mai decis și ca amenda minimă pentru apelarea
abuzivă să fie majorată de cinci ori, de la 100, la 500 lei.
Ministrul Comunicațiilor, Borbely Karoly, a arătat că,
anul trecut, în sistemul numărului unic de urgență 112 au fost înregistrate 36
milioane de apeluri, dintre care 33 milioane au fost false.
Borbely Karoly declara, în urmă cu două săptămâni, că
localizarea persoanelor care apelează numărul unic de urgență 112 va fi posibilă pe o
rază de un kilometru încă din
vara acestui an, după încheierea unui acord între
operatorii de telefonie mobilă și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
STS este operatorul sistemului național pentru apeluri de
urgență 112. |
Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Rata de ocupare |
Pe
piața muncii (principala sursă de asigurare a mijloacelor de trai - "coșul
zilnic" - pentru milioane de concetățeni) se petrec lucruri importante, existând
sectoare în care se înregistrează un deficit serios de personal.
Una dintre principalele dificultăți pe care le are de
depășit cel care dorește să priceapă cam despre ce este vorba vizează termenii
utilizați. Între altele, rata de ocupare. Când se folosesc astfel de indicatori se ia
- de regulă - în considerare populația în vârstă de 15 până la 64 de ani. La
noi în țară, numărul persoanelor ocupate, adică al celor care se află într-o
anumită activitate este de cca. 9 milioane 100 de mii. De aici, rezultă și populația
inactivă, respectiv peste 11 milioane de persoane. Un calcul simplu indică, la noi în
țară, o rată de ocupare de 57,9 la sută. Pe sexe și medii, lucrurile se prezintă
astfel: la bărbați - 64,1 la sută, la femei - 51,7 la sută; în mediul urban -
56,3 la sută, în mediul rural - 60,1 la sută. E mult, e puțin, e bine, e rău?
Cel mai serios și mai important termen de comparație îl
constituie situația din Uniunea Europeană (media pe întreaga comunitate). Aceasta este
de 64,4 la sută. Prin urmare, ne situăm sub această medie, ceea ce reprezintă un
element important când discutăm despre procesul de aliniere la nivelurile de dezvoltare
din UE. Procentajul amintit nu este considerat satisfăcător la nivelul U.E. Din acest
motiv, Strategia de la Lisabona a stabilit ca țintă, pentru 2010, o rată a ocupării de
70 la sută.
În aceeași Strategie și în deciziile ulterioare ale
Consiliului European (conclavul șefilor de stat și de guvern) s-au stabilit măsuri
menite să asigure îndeplinirea țintei amintite. Cele mai multe dintre acestea vizează,
pe de o parte, mărirea investiției în materie de inovare și cunoaștere, iar pe de
altă parte, mai buna valorificare a potențialului IMM-urilor. Ce se întreprinde în
ambele direcții la noi în țară? Mister total; se păstrează o discreție aproape
pudică.
S-ar putea remarca, în legătură cu tema în discuție,
că este treaba capitalului privat să acționeze, deoarece are ponderea cea mai mare în
întreaga economie. Dar în Strategia de la Lisabona sunt vizate, potrivit obligațiilor
de ordin legislativ și instituțional, autoritățile publice, în special ministerele cu
atribuții în domeniul muncii. Or, deocamdată, tema creșterii ratei ocupării nu a
făcut obiectul unor informații referitoare la preocupările în domeniu. Măcar atât.
Să știm dacă respectivii demnitari (și funcționari publici de rang înalt) au aflat
că sunt vizați direct de respectivele decizii comunitare. Adică, să se ocupe serios de
treburi pentru care fiecare contribuabil scoate bani din "coșul zilnic". |
|