Cel mai mare scandal socio-financiar-politic a înregistrat un nou episod, luni, prin eliberarea din arest a Ioanei Maria Vlas, preşedintele SOV Invest, care a executat cinci ani, ea fiind condamnată, în primă instanţă, într-un proces, la 13 ani, iar într-un alt caz la şapte ani de detenţie.

     Fondul Naţional de Investiţii a constituit cea mai mare "inginerie financiară", fiind un joc piramidal care a păcălit zeci de mii de depunători naivi, iluzionaţi cu speranţa unui câştig uriaş obţinut într-un tip scurt. De fapt, FNI este un mandat poştal cu "andrisanţi" cunoscuţi, nemaitrebuind făcut altceva decât ca banii să facă "retur"în buzunarele celor păgubiţi.
     Girarea fondului de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), condusă în perioada aceea de Camenco Petrovici (decedat în 2005, la 75 de ani), ca şi campaniile publicitare ale unor ziare şi ziarişti, finanţate cu bani grei (vă amintiţi? "Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine!") au determinat înscrierea tot mai multor investitori, transformaţi în tot atâţia viitori păgubiţi.
     Prăbuşirea fondului, în luna mai 2000, a constituit un adevărat cutremur pe plan social.
     Cu numai câteva zile înainte, printre ultimii beneficiari ai "piramidei" s-a aflat, conform propriei mărturisiri, Liviu Luca (şi al său "sindicat patronal"), care a ridicat, conform unei înţelegeri cu Vântu, o sumă enormă, de câteva ori mai mare decât aceea pe care o avea depusă.
     Ioana Maria Vlas, fosta preşedintă a SOV Invest, a părăsit România pe la punctul de trecere frontieră Vama Veche, în data de 22 mai 2000, cu destinaţia Sofia, iar o zi mai târziu a luat direcţia Tel Aviv. pentru care avea bilet rezervat cu o săptămînă înainte.
     Cercetările au constatat că reclama publicitară desfăşurată în perioada 1998 şi până în mai 2000 de mai multe ziare şi ziarişti, în scopul atragerii a cât mai multor investitori, a prezentat acestora garanţii neadevărate constând în asumarea de către CEC a obligaţiei de răscumpărare a tuturor unităţilor de fond în caz de încetare de plăţi.
     La începutul lunii decembrie 2000, 13 inculpaţi - printre care şi Vlas - au fost trimişi în judecată in dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), procesul lor începând în februarie 2001 la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.
     În aceeaşi perioadă, instanţa a decis, în mod ciudat, restituirea cazului FNI, pentru... refacerea urmăririi penale, aceasta fiind singura cale procedurală prin care se obţinea scoaterea din cauză a lui Sorin Ovidiu Vântu - obiectiv care, de altfel, a şi fost atins.
     În seara de 27 martie 2003, Ioana Maria Vlas a fost extrădată de autorităţile israeliene, la solicitarea sa.

     Prăbuşirea FNI, în mai 2000, a fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice, în a cărui soluţionare au fost implicate, la diferite momente, justiţia, Poliţia, Parchetul, instituţiile financiare sau Comisiile de abuzuri ale Parlamentului.
     Mai multe instanţe s-au pronunţat, în timp, în cauze legate de prăbuşirea fondului, niciuna dintre sentinţele referitoare la stabilirea responsabilităţii penale nefiind definitivă.
     De altfel, cazul are toate şansele să fie uşor, uşor băgat într-un con de umbră, în nota obişnuită unui asemenea proces declanşat în plină campanie electorală, când nu a existat voinţă politică pentru rezolvarea unui astfel de caz.
     Mai mult, procurorul care a declanşat cercetările în acest complex dosar, Luminiţa Şega - lăsat încet, încet tot mai singură să investigheze cazul şi, apoi, mutat de la Parchetul instanţei supreme la Parchetul Naţional Anticorupţie - a decedat la 42 de ani, măcinată de neputinţa sa de a deferi justiţiei toate persoanele vinovate implicate în "lichidarea fondului".
     Dosarul FNI se rezumă, totuşi, la o socoteală aritmetică, de clasa a V-a: nişte bani au fost mutaţi din buzunarele câtorva sute de mii de oameni, în conturile, vilele, averile, televiziunile, ziarele ş.c.l. câtorva zeci de oameni.
     Ei, aceşti oameni, trebuie să facă drumul înapoi!

     În prezentarea bilanţului Ministerului Apărării, Teodor Meleşcanu a menţionat că, la sfârşitul anului 2007, un număr de 1.405 militari români erau detaşaţi în teatre de operaţiuni. Dintre aceştia, 647 se aflau în Afganistan, dintre care 563 în cadrul ISAF. Un număr de 498 de militari români erau desfăşuraţi în Irak, dintre care 495 în cadrul Iraqi Freedom, alţi 200 de militari se aflau desfăşuraţi în operaţiuni în Balcani, dintre care 151 în KFOR şi 49 participau la operaţiunea ALTHEA din Bosnia-Herţegovina. Referindu-se la optimizarea capacităţii de apărare, Meleşcanu a menţionat transformarea şi reorganizarea armatei, precum şi dezvoltarea forţelor armate în anul 2007, participarea la planificarea forţelor în cadrul UE, dar şi programele de înzestrare, menţionând că au existat probleme legate de achiziţionarea materialelor necesare pentru forţele speciale.

     Băsescu vrea să scape de generali
     Traian Băsescu a declarat, ieri, la bilanţul MAp, că există un execedent la nivelul gradelor mari în Armată şi a cerut ministrului Apărării să aplice imediat hotărârea CSAT în acest sens, avertizând că nu e dispus să tolereze întârzieri sau "discutarea pe la colţuri" a deciziilor CSAT.
     Băsescu a remarcat că se înregistrează întârzieri în realizarea procesului de reformă numerică şi pe grade a armatei, astfel încât, dacă la nivelul gradelor mici există un oarecare deficit, la nivelul gradelor mari se înregistrează un excedent în raport cu structura pe care o are Armata română. "Este o hotărâre CSAT în acest sens şi vă cer aplicarea imediată", a spus Băsescu, adăugând că orice tergiversare înseamnă neîndeplinirea hotărârilor privind reforma Armatei. "Nu sunt dispus să tolerez discutarea pe la colţuri a hotărârilor CSAT sau nu sunt dispus să tolerez întârzieri în aplicarea acestor hotărâri", a avertizat Traian Băsescu.

     "Înzestrarea e cam exagerată!"
     Premierul Călin Popescu Tăriceanu a afirmat ieri, cu prilejul prezentării bilanţului Ministerului Apărării (MAp) pe 2007, că Guvernul va face tot ce depinde de el pentru a grăbi demararea celor şase programe strategice de înzestrare a forţelor armate. "Ştiu că etapele prevăzute de legislaţie sunt complicate, dar vă solicit accelerarea procedurilor", a spus Tăriceanu. Primul ministru s-a referit şi la mult dezbătuta problemă a achiziţiei de avioane multirol, care, ar putea presupune eforturi financiare pe o perioadă de până la 35 ani. "Decizia privind alegerea unui anume tip de avion are o miză foarte mare. România nu-şi poate permite să facă o alegere nepotrivită care să necesite ulterior alte corecţii bugetare majore (...) Nu vă ascund faptul că există semne de întrebare cu privire la numărul de avioane multirol care trebuie achiziţionate", a avertizat Călin Popescu Tăriceanu, menţionând că România trebuie să achiziţioneze un număr de avioane corespunzător rolului de membru NATO, în care "efortul de apărare al României nu mai este unul individual". Premierul a adus în discuţie rectificarea negativă suferită de bugetul MAp săptămânile trecute, precizând că Executivul "are în atenţie" ca următoarea rectificare să fie una pozitivă în ceea ce priveşte bugetul armatei.