Externe

Foaie de parcurs pentru succesori

Cotidianul "Kommersant" a scris, făcând referire la atmosfera destinsă dintre Bush şi Putin, că la Soci s-a creat impresia că între cei doi "nu a avut loc nici o divergenţă de opinii în cursul celor şapte ani de relaţii bilaterale"

Cei 7 ani de relaţii, de multe ori tumultuoase, dintre Bush şi Putin s-au încheiat duminică printr-o întâlnire bilaterală în staţiunea Soci, pe malul Mării Negre, şi prin publicarea unei "declaraţii pentru un cadru strategic".

     Declaraţia de la Soci reprezintă un inventar al relaţiilor dintre Bush şi Putin şi un proiect de foaie de parcurs pentru succesorii lor, scrie presa rusă. Dar, cu excepţia măsurilor promise de Statele Unite pentru a linişti Rusia cu privire la scutul american antirachetă, documentul nu este altceva decât o listă de dorinţe pentru viitor. Duetul ruso-american "a avut un dans formidabil după cina (de sâmbătă seara). Dar, în acelaşi timp, ei nu au putut cădea de acord asupra nici unei probleme cheie din relaţiile ruso-americane", subliniază "Nezavissimaia Gazeta". "Declaraţia nu conţine nici o reglementare a problemelor, ci doar voinţa de a le rezolva", comentează, la rândul său, cotidianul economic "Vedomosti". Citând o sursă de la Kremlin, cotidianul aminteşte însă că s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte propunerea de implementare a unui sistem global de apărare antirachetă.
     Potrivit presei ruse, cei doi preşedinţi au petrecut majoritatea timpului relaxându-se: dansând, glumind şi plimbându-se pe malul mării.
     Principalele puncte ale declaraţiei privind cadrul strategic al relaţiilor ruso-americane prevăd următoarele:
          STRATEGIE. Statele Unite şi Rusia nu mai sunt inamici sau nu mai constituie o ameninţare strategică una pentru cealaltă.
          DEZARMARE. S-a reiterat voinţa de reducere a arsenalurilor nucleare "la nivelul cel mai scăzut posibil".
          SCUT ANTIRACHETĂ. Cei doi oficiali şi-au exprimat interesul pentru crearea, "ca parteneri egali", a unui sistem de apărare antirachetă cu europenii.
          TRATATUL PRIVIND FORŢELE NUCLEARE INTERMEDIARE (FNI). SUA şi Rusia vor colabora la analiza noilor ameninţări cu rachetă pentru a găsi modalităţi de remediere a situaţiei.
          EXTINDEREA NATO. Bush şi Putin promovează un dialog pentru evocarea "divergenţelor grave" dintre ţările lor pe tema extinderii NATO.
          ARMELE DE DISTRUGERE ÎN MASĂ. Cei doi preşedinţi sunt de acord să colaboreze pentru a împiedica proliferarea armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă.
          ENERGIA NUCLEARĂ. Statele Unite susţin iniţiativa Rusiei pentru o nouă infrastructură globală de producere a energiei nucleare.
          IRAN. Programul nuclear iranian trebuie să aibă "exclusiv" aplicaţii "paşnice".
          TERORISM. Bush şi Putin promovează intensificarea cooperării, în special prin schimbul de informaţii, în combaterea terorismului.
          ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A COMERŢULUI. Rusia apreciază drept posibilă o intrare în OMC înainte de sfârşitul lui 2008.

La Bucureşti, Putin şi-a pierdut cumpătul

Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat în cursul Summitu-lui NATO de la Bucureşti că Rusia ar putea prejudicia integritatea teritorială a Ucrainei în cazul în care Kievul aderă la Alianţa Nord-Atlantică, a dezvăluit luni cotidianul "Kommersant", citat de "Moscow Times" în ediţia electronică.

     Putin "şi-a pierdut cumpătul" în cursul lucrărilor Consiliului NATO-Rusia care a avut loc vineri pe fondul dezbaterilor privind eforturile Ucrainei de aderare la NATO, potrivit unei surse din cadrul unei delegaţii străine care a participat la reuniunea de la Bucureşti, citate de "Kommersant".
     "Înţelegi, George, că Ucraina nici măcar nu este un stat?", i-ar fi spus Putin preşedintelui american, potrivit publicaţiei ruse. Putin a avertizat că Ucraina nu va mai exista ca stat în cazul în care aderă la NATO, subliniind că majoritatea teritoriului ucrainean a fost "cedat" de Rusia.
     Liderul de la Kremlin a avertizat că va încuraja secesiunea Peninsulei Crimea şi a regiunilor din estul Ucrainei unde sentimentele anti-NATO se manifestă cel mai acut, potrivit delegatului străin, citat de "Kommersant".
     Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care l-a însoţit pe Putin la Bucureşti, a precizat, luni, că nu a auzit astfel de comentarii despre Ucraina şi nu a confirmat informaţiile vehiculate de "Kommersant".
     Putin a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării economice cu Abhazia şi Osetia de Sud pe fondul eforturilor Georgiei de aderare la NATO.

Cazul Crulic, la CE

Comisia Europeană va analiza cazul românului decedat în arest în Polonia, a anunţat purtătorul de cuvânt al executivului de la Bruxelles. Claudiu Daniel Crulic era în greva foamei de patru luni, însă responsabilii închisorii spun că nu au putut face nimic din cauza legislaţiei, iar bărbatul de 33 de ani a murit de foame. Un astfel de incident nu a mai avut loc într-o închisoare europeană din 1989. Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un comunicat, că efectuează verificări interne pentru a stabili dacă Ambasada României la Varşovia a acţionat potrivit procedurilor. Cazul Crulic a fost adus în atenţie de presa poloneză care a descoperit că românul a murit de foame, în luna ianuarie în spitalul penitenciarului din Cracovia unde a fost adus în stare foarte gravă. Tânărul avea doar 40 de kilograme, nu se putea mişca, iar medicii povestesc că nu au mai văzut niciodată un astfel de caz. Românul fusese condamnat la închisoare pentru că a încercat să jefuiască un judecător într-un supermarket. El a susţinut că este nevinovat şi a intrat în greva foamei în semn de protest.

Contra-scutul iranian

Ministrul iranian al Apărării a declarat luni că lumea are nevoie de un scut antirachetă care să ofere protecţie în faţa ameninţării Israelului şi Statelor Unite, relatează RIA Novosti, în pagina electronică. "Dacă lumea are nevoie de un scut antirachetă, acesta trebuie folosit pentru a contracara rachete şi ameninţarea nucleară din partea Statelor Unite şi a Israelului, care ameninţă direct sau indirect diferite ţări cu agresiunea sau războiul", a declarat Mostafa Mohammad Najjar. El a precizat că "rachetele iraniene sunt o ameninţare doar pentru agresori".

Comentariul zilei, de Răzvan Voncu

Cui i-am făcut jocurile

     Vrând-nevrând, majoritatea comentatorilor au ajuns la concluzia noastră: susţinerea cererii Ucrainei de acordare a Planului de acţiune pentru aderare a fost o imensă greşeală a delegaţiei României. Pentru că ne-a pricinuit o înfrângere diplomatică pe teren propriu (mai ales că, totuşi, unii o prognozaseră din timp) şi, de asemenea, pentru că ne-a situat de partea forţelor celor mai retrograde din Alianţă şi împotriva partenerilor noştri fireşti din UE, Franţa şi Germania.
     Autorii acestei greşeli neprovocate au încercat să să disculpe, strecurând, cu metode securistice, în presă, un scenariu conform căruia aderarea Ucrainei la NATO ar fi, în final, un câştig pentru ţara noastră. Înainte de a demonta acest scenariu, vă propun în articolul de faţă un alt motiv pentru care România are toate motivele de a bloca aderarea Ucrainei la NATO (căci UE, ne-am lămurit deja, nu are niciun proiect de extindere către Est).
     Este vorba despre proiectul gazoductului White Stream, pe care îl promovează Ucraina. Acest proiect vizează aducerea gazelor din Asia Centrală, prin Georgia, în Marea Neagră, de unde, printr-o conductă submarină, să fie adus la Odessa, iar de aici, prin Polonia, la Marea Baltică.
     Argumentul cu care Ucraina promovează acest proiect, la Bruxelles şi la Washington, este reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc. În realitate, după cum se poate observa cu uşurinţă, White Stream nu este un concurent nici pentru North Stream, nici pentru South Stream, cele două conducte cu care Rusia vrea să aprovizioneze Europa, ocolind statele cu politică anti-rusă. White Stream nu e interesant nici pentru Germania, care nu va accepta niciodată să se aprovizioneze printr-o conductă care trece prin Polonia, nici pentru sudul şi centrul Europei, care rămân în afara traseului conductei ucrainene.
     Singurul concurent pe care White Stream aspiră să îl scoată de pe piaţă - şi, la ora actuală, aproape că a şi reuşit - este proiectul Nabucco, susţinut de ţara noastră! White Stream nu numai că aspiră să ducă gazele asiatice pe un traseu care ocoleşte pe la nord România, dar doreşte şi să pună mâna pe "materia primă", şi anume gazele din Asia Centrală.
     White Stream nu este doar un proiect pe hârtie. Ucrainenii au obţinut deja sprijinul Washingtonului pentru această conductă, care ocoleşte Turcia, Bulgaria şi Ungaria (ţări care nu sprijină obiectivele strategice americane la Marea Neagră). De asemenea, UE a amânat demararea lucrărilor la Nabucco, din 2012, în 2013, ceea ce vorbeşte de la sine despre neîncrederea europenilor în proiectul susţinut de noi şi, totodată, despre efectele disuasive pe care le-a avut, la Bruxelles, lansarea White Stream.
     Dacă luăm în calcul şi frânele pe care le pune Turcia dezvoltării Nabucco (lentoarea liberalizării sectorului energetic, lipsa unui program clar de construcţie, condiţionarea Nabucco de integrarea în UE), se poate aprecia că White Stream are şanse reale să înlocuiască proiectul susţinut de ţara noastră, prejudiciind astfel grav interesele României.
     Acestea sunt interesele pe care delegaţia românească le-a promovat la Summitul NATO de la Bucureşti. Vă las să decideţi dumneavoastră dacă folosiţi cuvântul "trădare" sau nu.