Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI) susţine că prin decizia privind interceptările, emisă urmare a hotărârii CSAT din 25 martie, s-au făcut doar "clarificări ale unor aspecte tehnice legate de interceptarea legală a comunicaţiilor".

     În 27 martie, ANRCTI a emis o decizie privind completarea, în regim de urgenţă, a condiţiilor tehnice de interceptare legală a comunicaţiilor. Conform acestei decizii, "furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice "va pune la dispoziţia SRI "serverele de management al interceptării şi consolele de administrare şi operare pe care le deţine în vederea asigurării funcţiei de interceptare legală a comunicaţiilor".
     De asemenea, în decizia semnată de preşedintele ANRCTI, Dan Georgescu, se precizează şi că "furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia de a acorda sprijin tehnic" pentru interceptarea comunicaţiilor şi va coopera pentru securizarea şi auditarea sistemului naţional de interceptare a comunicaţiilor". Conform aceluiaşi act, "furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia să pună "de îndată în executare" mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice.
     Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial în 28 martie.
     Hotărârea CSAT din data de 25 martie 2008 - care a obligat ANRCTI să ia decizia de mai sus - a fost comunicată numai instituţiilor interesate, care sunt obligate să o pună în aplicare în regim de urgenţă. Hotărârea CSAT are caracter secret, conţinutul acesteia neputând fi făcut public de către ANRCTI, menţionează Autoritatea.
     Conform sursei citate, "furnizorii aveau şi au în continuare obligaţia de a asigura confidenţialitatea operaţiunilor de interceptare printr-un sistem propriu", precum şi de a pune la dispoziţia autorităţilor publice "toate datele tehnice referitoare la operaţiunile de interceptare, în formatul stabilit de acestea".

     Orange şi Vodafone merg pe burtă
     "În România, ca şi în celelalte ţări din comunitatea europeană, activitatea de interceptare legală a comunicaţiilor este reglementată prin lege. Orange Romania respectă prevederile legale şi pune la dispoziţia organelor abilitate ale statului, numai în condiţiile legii, posibilitatea tehnică de interceptare a comunicaţiilor", a precizat Orange Romania.
     "Vodafone Romania îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza legislaţiei în vigoare şi respectând normele şi reglementările de industrie. Credem că ANRCTI este cea mai în măsură instituţie să ofere detalii despre această nouă reglementare", a precizat şi Vodafone Romania.
     Preşedinţia a refuzat să facă vreo precizare în legătură cu hotărârea CSAT din 25 martie pe baza căreia a fost emisă decizia Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. Până la ora publicării acestei ştiri, nici SRI nu şi-a exprimat vreun punct de vedere.

     "Scandal cât casa"
     Liderul PSD Mircea Geoană a declarat luni că, dacă este real că "serverele marilor operatori de telefonie care au milioane de clienţi în România, au intrat într-o fază de monitorizare, înseamnă că tot ce înseamnă autorizaţii ale judecătorilor pentru interceptări de convorbiri personale pe telefon devin fără obiect.
     Dacă cineva intră cu bocancii sau cizmele într-un astfel de subiect de libertate democratică fundamentală, înseamnă că avem un scandal cât casa", a afirmat Geoană, care a precizat că va reveni "cu un punct de vedere consolidat în clipa în care vom verifica dacă acest lucru s-a întâmplat sau nu.
     Dacă s-a întâmplat, este un gest de o gravitate mare cu privire la protejarea drepturilor cetăţeneşti în statul şi democraţia românească", a încheiat preşedintele PSD.

     "Lucrurile trebuie explicate mai clar. Limbajul folosit este normal să fie tehnic, dar este imposibil de înţeles. Nu ştim la ce servere se referă, nu ştim la ce echipamente, nu ştim, până la urmă, nimic.
     Conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, legea trebuie să fie previzibilă, altminteri regula conform căreia necunoaşterea legii nu înlătură răspunderea nu mai poate funcţiona", a apreciat, într-o declaraţie de presă, directorul executiv al APADOR-CH, Diana Hatneanu.

     Stenograma să fie publică!
     Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a confirmat, luni, că în ultima şedinţă CSAT a existat o "discuţie" despre înlesnirea accesului SRI la serverele operatorilor de telefonie, în timpul summit-ului NATO, dar a susţinut că nu poate da mai multe detalii despre acest subiect, având în vedere că stenograma este secretă. "A fost o discuţie în acest sens legată de asigurarea condiţiilor de securitate pentru summit", a subliniat Meleşcanu, sfătuindu-i pe ziarişti să ceară desecretizarea stenogramei şedinţei CSAT.
     "Dacă se doreşte cunoaşterea poziţiilor pe care le-a exprimat fiecare, cea mai bună soluţie e să solicitaţi ca stenograma să fie desecretizată. În rest, eu nu vă pot vorbi despre ceea ce s-a discutat acolo", a conchis ministrul Apărări Teodor Meleşcanu.

     CSAT a aprobat, în 25 martie, ridicarea nivelului de alertă teroristă de la "precaut" la "moderat", adică de la culoarea albastră la culoarea galbenă, în contextul măsurilor de securitate luate pentru organizarea summit-ului NATO. Nivelul "moderat", simbolizat prin culoarea galbenă, înseamnă că există risc general de producere a unor atentate teroriste şi se estimează că un atentat este posibil. Nivelul "precaut" înseamnă, potrivit site-ului SRI, că "informaţiile disponibile şi evenimentele recente estimează existenţa unui risc scăzut de producere a unui atentat terorist".Până la ora publicării acestei ştiri, nici Administraţia prezidenţială şi nici SRI nu au făcut precizări în acest sens.

     În acest dosar, Ioana Maria Vlas a fost acuzată de înşelăciune pentru că, în calitate de preşedinte al SC SOV Invest, în perioadele 1 aprilie-1 decembrie 1999 şi 1 martie-20 aprilie 2000, prin mijloace frauduloase, ar fi indus şi menţinut în eroare 13.200 de investitori la Fond, cărora le-ar fi produs o pagubă de peste 25 de miliarde de lei vechi (2,5 milioane de lei noi), calculată la nivelul anului 2000.
     Iniţial, în dosarul FNA au mai fost trimişi în judecată Sorin Ovidiu Vântu şi Liviu Istrate. Vântu fusese acuzat de instigare şi participaţie la abuz în serviciu în formă calificată.
     În iulie 2004, Tribunalul Bucureşti a decis, însă, ca faptele lui Sorin Ovidiu Vântu în dosarul FNA să fie realizate şi completate de procurori, iar Ioana Maria Vlas să fie judecată în continuare. Această soluţie a trezit suspiciuni cu privire la legalitate, însă Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sesizat.
     FNA a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest (administratorul Fondului Naţional de Invetiţii) şi şi-a întrerupt activitatea în luna mai 2000, în urma prăbuşirii FNI.

     Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, este, alături de fratele său, Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, liderul unui grup infracţional organizat ai cărui membri au fost recent condamnaţi la închisoare. Nuţu Cămătaru este deţinut în Penitenciarul Bucureşti-Jilava, iar Sile Cămătaru este închis la Penitenciarul Rahova, situat tot în Capitală.
     Solicitarea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vine după ce ar fi fost interceptate convorbiri ale lui Nuţu Cămătaru, de pe respectivul număr de telefon mobil, referitoare la modul în care prostituatele trimise de el în Elveţia ar trebui supravegheate şi despre cum ar trebui "aranjaţi" cei care l-au băgat "la pârnaie" şi cei care au depus mărturie împotriva lui.
     Sursele judiciare susţin că, în lunile noiembrie - decembrie 2007, Nuţu Cămătaru "ar fi pus la cale, prin intermediul respectivului telefon, lovituri în stilul caracteristic, recuperări de bani, instituirea de taxe de protecţie, reglări de conturi între bande interlope şi altele". Aceleaşi surse au declarat că fostul lider al lumii interlope bucureştene "câştigă bani în puşcărie din munca prostituatelor" pe care un anume Călin - apropiat de-al său - şi sora acestuia le supraveghează în Elveţia. "Acest Călin urmează să fie cununat de Nuţu Cămătaru când acesta va ieşi din închisoare", au mai declarat sursele citate.
     Ion Balint ar fi fost interceptat şi atunci când vorbea la telefon cu fiul fostului general de poliţie Nicolae Niţu, cunoscut drept "Tata Niţu".
     Tot din convorbirile telefonice ale fostului şef al lumii interlope bucureştene s-a mai aflat şi faptul că fratele acestuia, Constantin Stoica, zis Gulu, ar fi fost plecat în Italia, de unde a cumpărat pentru Nuţu Cămătaru un "Lamborghini" ce valorează mai multe sute de mii de euro, cadou cu ocazia eliberării din închisoare pe care acesta o aşteaptă spre sfârşitul acestei luni.
     În urmă cu câteva zile, ANP comunica agenţiei MEDIAFAX că nu există informaţii ori date cu privire la faptul că Ion Balint a folosit vreun telefon mobil în decursul anului 2007.
     Potrivit comunicării oficiale a ANP, eliberarea condiţionată a lui Nuţu Cămătaru - condamnat la şase ani pentru tâlhărie şi la doi ani şi jumătate pentru favorizarea infractorului - ar trebui discutată până la sfârşitul lunii aprilie, întrucât se află în detenţie din iulie 2004 şi a ispăşit două treimi din pedeapsă.
     Mai mult, ANP susţinea că, pe parcursul aceluiaşi an 2007, Balint a fost recompensat de patru ori pentru implicarea în programele educaţionale "Deprinderi sociale", "Hobby", "Prevenirea consumului de tutun" şi "Antidrog". Totodată, Balint a fost recompensat pentru ocuparea primului loc la concursurile de şah şi rummy, organizate în secţia sa.
     ANP a mai arătat că, de când a fost închis, "deţinutul Ion Balint nu a fost sancţionat disciplinar".
     Compania de telefonie mobilă Vodafone, care operează numărul de telefon atribuit lui Nuţu Cămătaru, nu a putut furniza niciun fel de detalii legate de respectivul număr, invocând confidenţialitatea impusă de lege.
     Din aceleaşi motive, purtătorul de cuvânt al companiei nu a putut preciza nici măcar dacă respectivul număr este un abonament sau o cartelă pre-plătită.

     "Peregrin prin zona culturală a Roşiei Montane" se adresează studenţilor şi oferă drept recompensă trei premii: premiul cel mare - o bursă de studii de specialitate în domeniul media, la University of Amsterdam (UvA), premiul al doilea - publicarea eseului câştigător într-o revistă culturală, şi premiul al treilea - un pachet de cărţi în valoare de 500 de lei de la editurile Rao şi Polirom.
     Juriul este format din: Dumitru Borţun, preşedintele Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice (ARRP) - preşedinte al juriului, şi membrii: Vintilă Mihăilescu, director al Muzeului Ţăranului Român, Alex Ştefănescu, redactor-şef România Literară, Dan Boerescu, director editorial Playboy, şi Robert Turcescu, director Cotidianul. "Am acceptat poziţia de membru al juriului concursului din curiozitate. (...) Curiozitatea este să parcurg eseuri realizate de oameni care sunt departe de interesul politic sau financiar şi anume de studenţi", a declarat Turcescu.
     De asemenea, Dumitru Borţun a spus că, din punctul său de vedere, eseurile realizate ar trebui să ţină cont, în primul rând de o anchetă socială, de un reportaj realizat la faţa locului, pe care să se bazeze viitorul eseu. Vintilă Mihăilescu a accentuat nevoia de cercetare, ca modalitate de documentare.
     Astfel, el a precizat că "cercetarea este arta de a asculta", acesta fiind un adevărat "exerciţiu de modestie" pentru toţi cei care se înscriu în competiţie.
     Dan Boerescu a atras atenţia asupra faptului că, datorită "recompensei culturale", cei care se vor înscrie în competiţie sunt "idealiştii", cei care cred cu adevărat în Roşia Montană. Alex Ştefănescu a precizat, la rândul său, că va pune accent în jurizare pe eseurile realizate sub formă de reportaj, care să "îmbine imaginaţia şi realitatea".
     Evenimentul a prilejuit şi lansarea cărţii "Exploatarea Roşia Montană - Investiţii economice şi realităţi social-culturale în perioada 1919-1948", de Cristina Rişcuţa. Volumul este o cercetare amănunţită asupra realităţilor din perioada interbelică din zona Roşia Montană.