Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Politică

Glosa zilei
Eveniment
Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Sport

Demnitarul de serviciu

Portofelul
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Actualitate
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Mai multă energie pe bursă


Participanții la piața de energie au dreptul să emită câte o singură cerere de vânzare/cumpărare, cu maxim 25 de cantități de energie și prețul cerut/oferit

     Ponderea în consumul național a energiei tranzacționate pe piețele reglementate, operate de OPCOM, a crescut de la 14,52% la 28,26% în primul trimestru al anului, totalizând 4,04 TWh, în timp ce necesarul de electricitate al României în această perioadă a avansat ușor, de la 13,92 TWh la 13,97 TWh.

     Cea mai importantă creștere a avut-o ponderea volumului tranzacționat pe Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB), administrată de OPCOM, care a crescut, de la 6,52% la 18,26% din consumul național. Astfel, contractele cu livrare în ianuarie, februarie și martie semnate semnate prin PCCB au totalizat 2,55 TWh, de 2,8 ori mai mult decât valoarea de 0,9 TWh raportată în primele trei luni ale anului 2007. Totodată, potrivit OPCOM, până în prezent, cota volumelor tranzacționate pentru livrare în 2008 pe această piață reprezintă 14,79% din consum. Pe piața centralizată a contractelor bilaterale se operează tranzacții în sistem de licitație. Operatorul pieței primește oferta de vânzare, o face publică și așteaptă ofertele de cumpărare, după care decide câștigărorul contractului.
     Volumul tranzacționat pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a crescut cu 34% față de primul trimestru al anului trecut, de la 1,1 TWh la 1,48 TWh, cota din piață corespunzătoare avansând de la 8% la 10% din consumul național aferent acestei perioade. Valoarea energiei tranzacționată pe PZU a fost de 67,81 milioane de lei, cu 9% mai mare decât valoarea tranzacțiilor încheiate în aceeași perioadă a anului 2007.
     Participanții la piața de energie au dreptul să emită câte o singură cerere de vânzare/cumpărare, cu maxim 25 de cantități de energie și prețul cerut/oferit, pentru fiecare interval de tranzacționare, de o oră. Prețul mediu pentru fiecare interval de tranzacționare este calculat în funcție de cerere și ofertă.
     Pe piața centralizată a certificatelor verzi, acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, furnizorii de energie electrică au cumpărat încă din prima licitație aproape 40% din cele 12.943 de certificate emise până în prezent pentru îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru acest an.
     În urma licitației desfășurată în luna martie, prima lună în care au fost tranzacționate centralizat certificate în contul anului 2008, au fost achiziționate de către furnizori 5.106 certificate verzi, la prețul de 151,63 lei/certificat.
     Cota de certificate verzi pentru anul trecut a fost stabilită de ANRE inițial la 2,17 milioane de unități, reprezentând echivalentul a 3,74% din consumul național de electricitate, însă producția de energie alternativă a fost mai mică, astfel că ANRE a revizuit la 2,62% din cota ințială numărul de certificate, adică 36.191 de unități.
     Un certificat verde corespunde unui MWh de electricitate obținut din surse regenerabile. Producătorii vând certificatele verzi furnizorilor, care sunt obligați să le cumpere, într-o proporție care crește treptat, de la an la an, în totalul livrărilor de electricitate pe care le realizează. În perioada 2008-2012, certificatele vor putea fi tranzacționate la prețuri cuprinse între 26 și 50 euro/certificat, calculate în lei, la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de BNR pentru luna decembrie din anul precedent. OPCOM este filială a companiei de stat Transelectrica și administrează mai multe platforme de tranzacționare a electricității.

Energia alternativă își umflă megawații

     Capacitățile de producție a energiei din surse regenerabile în 2008 totalizează 374 MW, în creștere cu 41% față de 264 MW în 2007, ca urmare a suplimentării unităților hidro, în timp ce turbinele eoliene, de 7,7 MW, continuă să aibă o pondere nesemnificativă în total.

     Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) elaborează anual liste cu producătorii de energie din surse regenerabile, respectiv hidrocentrale și turbine eoliene. Asftel, pentru 2008, ANRE a autorizat 33 de producători, cu doi mai mulți față de anul trecut, dintre care 21 cu unități hidro și 12 din surse eoliene.
     Unitățile hidro incluse în listă au o putere instalată cumulată de 366,253 MW, față de 257,348 MW în 2007, în timp ce capacitatea turbinelor eoliene a crescut cu doar un MW, de la 6,754 MW în 2007, la 7,754 MW. Raportat la volumul ridicat al intențiilor privind construcția de ferme eoliene în România, anunțate atât de autorități, cât și de investitori, nivelul actual este nesemnificativ, reușind să acopere mai puțin de 1% din capacitatea existentă la nivel național, de aproape 16.000 MW. Firmele calificate să producă energie în turbine eoliene sunt, în cea mai mare parte, aceleași ca anul trecut, cu diferența că, în 2008, din lista ANRE, lipsește Pentium, care deținea 1,65 MW, fiind înlocuită de Holrom Renewable Energy, cu 2,65 MW instalați. De asemenea, comparativ cu producția totală de energie, care anul trecut a totalizat 60,46 TWh, din surse eoliene au fost obținuți numai 4.947 MWh, în timp ce aportul hidrocentralelor în producția de energie a fost de 28%.
     În contextul în care Transelectrica estimează că ritmul de dezvoltare a investițiilor în energia eoliană se va accelera, susținut de cererea mare din partea investitorilor, în acest an, ar putea intra în funcțiune un parc eolian de 250 MW. Investițiile anunțate în producția de electricitate din surse eoliene în România totalizează 1,5 miliarde euro. Transelectrica a primit cereri de racordare la rețea pentru 4.000 MW instalați în turbine eoliene, respectiv 25% din puterea totală la nivel național și peste posibilitățile rețelelor existente, dar pentru început vor putea fi integrați în sistem până la 1.500 MW, ceea ce reprezintă limita actuală de suportabilitate a sistemului. Potrivit angajamentelor României față de Comisia Europeană, în 2010 energia produsă din surse regenerabile ar trebui să reprezinte 33% din consumul intern brut, urmând să crească până în 2015 la 35% și la 38% în 2020.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro

Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Dependența economică

     Periodic, tema raportului dintre salariați și pensionari revine în mass-media, în diferite forme, niciodată fără scopuri de-a dreptul diversioniste. În locul realelor și dureroaselor teme economico-sociale de care depind, cu adevărat, viața a milioane de oameni, se inventează un fel de dușman public în personaje colective, de genul pensionarilor, care, chipurile, ar fi niște paraziți sociali. Se uită, în astfel de cazuri, cu bună știință, că este vorba despre oameni care au cotizat decenii la rând pentru a-și asigura, în covârșitoarea lor majoritate, o pensie amărâtă. Salariații de astăzi nu fac niciun fel de pomană actualilor pensionari, ci cotizează pentru un trai cât de cât decent pentru anii când nu vor mai avea statutul de angajați.
     Acum, mai nou, se aruncă pe piața media noțiunea de dependență economică pentru categorii mai largi de cetățeni. Sigur, statistic, se poate surprinde orice proces, orice fenomen din societate și este bine să se procedeze în acest fel, dar aici este vorba despre altceva. Bunăoară, se afirmă că, la 1.000 de persoane ocupate, revin 1.348 de persoane dependente economic, adică semeni de-ai noștri care ar trăi, se zice, pe seama celor dintâi. Aici intră nu numai pensionarii, ci și copiii, care nu "produc", șomerii, casnicele (deși s-ar cuveni să se opereze pe criterii ceva mai nuanțate), alte persoane aflate, din diferite motive, în situația de a nu desfășura o activitate în sensul vizat de statistica oficială.
     Fără să subapreciam nici măcar o clipă necesitatea ca toate persoanele incluse în noțiunea de populație activă să nu fie dependente economic (în special populația cu vârstă de muncă, respectiv între 15 și 64 de ani), se cere subliniat că este incorect (chiar imoral) să se opună cei ocupați celor care nu intră în această catgorie. Până și "investiția" în proprii copii reprezintă o modalitate de asigurare a progresului neîntrerupt al societății, cu beneficiile individuale care decurg de aici, inclusiv în perioada în care cel în cauză nu va mai face parte din rândul populației active. Este în firea lucrurilor să se întâmple așa, iar opoziția despre care am vorbit, dacă există, reprezintă un derapaj de la ceea ce putem să numim legile firii, ale existenței umane.
     Într-un anumit fel, salariații, alte categorii ale populației active sunt - la rândul lor - dependente (chiar și economic) de cei ianctivi (tot în sensul statisticii oficiale). Să ne gândim doar la "casnice" pentru a ne da seama cum stau lucrurile în realitate.
     Avem suficient de multe lucruri serioase la care să ne gândim, în special la cele care pot determina promovarea unor relații normale în societate, între toți membri ei; falsele opoziții ne fac un mare rău, deoarece consumă timp și energii sustrase tocmai de la preocupări utile. Cum s-ar zice într-un limbaj mai puțin academic, "ne dăm cu stângu-n dreptul!" Și, în acest fel, nici măcar nu va fi "puțin mai bine" pentru cei mulți, a căror soartă o deplângem.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.