România a devenit locul de întâlnire al celor mai puternici şefi de stat din lume. Cu toate astea, nici până acum nu se ştie cu siguranţă dacă liderul de la Kremlin va participa la consiliul NATO-Rusia programat pentru vineri, 4 aprilie.

     Invitat la Ştirea Zilei, Ion Iliescu a declarat că absenţa lui Putin de la "dialogul NATO-Rusia" ar fi un semn clar al dezinteresului faţă de Bucureşti. "Interesul ar trebui să existe pentru Rusia şi, dacă nu va veni, o va face pentru a arăta dezinteresul faţă de România", spune fostul şef de stat.
     "Ne costă orice inabilitate în activitatea liderilor ţării", iar în acest context, dacă liderul de la Kremlin soseşte în România, atunci o va face numai pentru că este invitat la dialogul NATO-Rusia, "care, întâmplător, are loc la Bucureşti", susţine Ion Iliescu.

     Întâlnire privată
     Liderii rus şi american, Vladimir Putin şi George W. Bush, ar putea avea o întâlnire particulară, azi, la Bucureşti, dar aceasta nu este prevăzută în program, a declarat Dana Perino, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei SUA, informează site-ul Casei Albe. "Având în vedere că toţi liderii sunt acolo, este oricând posibil să se întâlnească pentru a avea o discuţie", a adăugat ea.
     Referitor la un eventual compromis privind renunţarea la demersurile de a include Ucraina şi Georgia în Planul de Acţiuni pentru Aderare (MAP), ea a subliniat că preşedintele american i-a transmis clar omologului rus că nu renunţă. Perino a amintit că Rusia nu are drept de veto în cadrul NATO, iar aceasta este o chestiune care priveşte exclusiv Alianţa.
     Preşedintele a declarat ferm că uşa NATO trebuie să rămână deschisă, mai ales pentru state care au demonstrat, prin eforturile lor, că au voinţă şi merită să fie luate în considerare pentru aderarea la MAP, a adăugat ea.

     Program încurcat
     Misiunea Permanentă a Rusiei la NATO a primit două variante de program privind Consiliul NATO-Rusia, cea iniţială prevăzând şi o declaraţie a preşedintelui Putin, care ulterior, a fost anulată, însă un oficial NATO a precizat că este vorba despre o neînţelegere, provocată, probabil, de birocraţie.
     Presa a relatat, ieri, citând publicaţia on-line Gazeta, că reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a transmis Kremlinului că formatul Consiliului Rusia-NATO, programat să se desfăşoare vineri, la Bucureşti, a fost elaborat astfel încât preşedintele rus să poată să vorbească doar în partea reuniunii la care presa nu va avea acces.
     Într-un interviu acordat Interfax, Rogozin a afirmat că, "în prezent, devine tot mai clar că liderii NATO înclină spre suprimarea discuţiei" şi că, "în concluzie, preşedintele rus nu va putea să se exprime public în principalele probleme internaţionale".
     Un oficial din cadrul Misiunii Permanente a Rusiei la NATO a declarat, ieri că au fost primite două variante de program. Prima includea o declaraţie introductivă a secretarului general al NATO şi una a lui Putin. Ulterior, misiunea rusă ar fi fost informată că programul prevede doar declaraţia lui Jaap de Hoop Scheffer, nu şi a preşedintelui rus, decizie care a stârnit nemulţumirea misiunii ruse. El a ţinut să precizeze că e vorba despre o decizie a Alianţei, negând categoric că ar fi vorba despre o problemă creată de organizatorii români ai summitului.
     Contactat de MEDIAFAX, un oficial NATO de rang înalt a ţinut să precizeze că este vorba despre o problemă procedurală. Potrivit sursei citate, Consiliul NATO-Rusia este format din cele 26 de state membre ale Alianţei, plus Rusia, ceea ce înseamnă că toţi membrii sunt egali. "Preşedintele Consiliului este Jaap de Hoop Scheffer care, atunci când vorbeşte, o face în numele tuturor, inclusiv al Rusiei", a spus oficialul, adăugând că, în aceste condiţii, nu ar fi fost corect din punct de vedere procedural să vorbească şi Putin în deschidere. Oficialul NATO a spus că nu ştie de existenţa a două programe şi a insistat că cel mai probabil a fost vorba despre o neînţelegere. El a mai spus că delegaţia rusă care va veni la summit este liberă să organizeze declaraţii de presă pentru preşedintele rus.
     Întrebat dacă această neînţelegere va pune în pericol venirea lui Putin la Bucureşti, oficialul NATO a spus că speră să nu fie cazul. "Ca să fiu mai direct, dacă NATO ar fi vrut să-l restricţioneze pe Putin, atunci de ce l-ar fi mai invitat?".

     Scheffer a spus că, dacă Putin va veni la Bucureşti cu o atitudine deschisă, va fi posibil un progres către o relaţie mai extinsă NATO - Rusia. El a adăugat că NATO şi Rusia discută despre modul în care Moscova se poate implica în Afganistan în probleme de transport, facilitarea comunicaţiilor şi pregătirea ofiţerilor pentru combaterea traficului de droguri. Un alt aspect important este implicarea Rusiei în operaţiunea Active Endeavour.
     NATO şi Rusia au dovedit că sunt capabile să discute probleme dificile într-un mediu constructiv, astfel încât să se facă progrese, mai ales în teme de importanţă comună. Totuşi, oficialul NATO a precizat că ceea ce a lipsit a fost un impuls care să dea acestei cooperări un aspect strategic de natură politică.
     Scheffer a mai declarat, că, indiferent de decizia care va fi luată la summit în privinţa extinderii Alianţei, uşa NATO nu se va închide.
     El a mai spus ca speră să aducă şi o evoluţie în privinţa parteneriatului cu Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru.
     Referindu-se la Serbia, mesajul transmis Belgradului va fi acela că are un loc în procesul de integrare euro-atlantică dacă va întoarce spatele naţionalismului şi se va alătura pe deplin variantei de cooperare din cadrul Alianţei.
     Referindu-se la Georgia si Ucraina, a spus că, indiferent ce decizie va fi luată, mesajul transmis celor două state va fi unul pozitiv şi lipsit de ambiguitate - uşa NATO rămâne deschisă, iar acestea îşi vor putea găsi locul în comunitatea euro-atlantică dacă vor dori, atunci când vor îndeplini criteriile necesare.