Preşedintele SUA, George W. Bush, a mulţumit, ieri, la Neptun, României că este membră NATO, iar poporului român, pentru contribuţia în Irak şi Afganistan, apreciind şi spiritul de conducere al lui Traian Băsescu.

     "Vă admir curajul şi spiritul de conducere, vă mulţumesc că ne-aţi oferit ospitalitate şi că aţi găzduit acest summit NATO în Bucureşti. E mare lucru", a spus Bush, după întâlnirea cu Băsescu de la vila de protocol din Neptun.
     Preşedintele SUA a declarat că nu-şi poate imagina un loc mai frumos pentru această întâlnire.
     "Laura şi cu mine suntem încântaţi să fim cu dumneavoastră şi cu încântătoarea dumneavoastră soţie", a spus Bush, adăugând că le-a plăcut mult mâncarea oferită şi foarte mult îngheţata. "Recomand tuturor celor care încă nu au gustat-o s-o facă".
     În altă ordine de idei, preşedintele SUA a afirmat în cursul conferinţei de presă, organizată chiar în apropierea plajei, în aer liber, că va folosi prilejul summit-ului NATO de la Bucureşti pentru a-i spune preşedintelui rus, Vladimir Putin, că Războiul Rece a luat sfârşit.
     "Îi voi mulţumi preşedintelui Putin pentru că a fost deschis şi şi-a servit ţara. De şapte ani de zile ne spunem în faţă ce credem despre politica noastră. Nu am niciun fel de antipatie pentru Vladimir Putin, fiindcă, deşi avem unele puncte de vedere care nu coincid, suntem cordiali. Acest summit este ultimul la care vom participa în calitate de preşedinţi şi voi folosi prilejul pentru a-i spune atât "la revedere", cât şi că Războiul Rece s-a terminat. Este important să vedem dacă vom putea crea un parteneriat strategic în intersul ambelor ţări", a spus Bush.
     El a ţinut să se refere şi la teama Federaţie Ruse în ce priveşte amplasarea unui scut antirachetă pe teritoriul Ucrainei. "Rusia trebuie să înţeleagă că un scut antirachetă este îndreptat împotriva anumitor regimuri politice care ne pot ţine pe toţi ca ostatici", a afirmat preşedintele american. Afirmaţii întărite de Traian Băsescu, care a ţinut să precizeze că "singurul lucru care ne împiedică să fim uniţi împotriva riscurilor care ne afectează în egală măsură este că unii dintre noi au rămas la logica Războiului Rece", "depăşită" şi "nejustificată" în contextul politicii mondiale actuale.

     Înţeleg frustrarea privind vizele
     George W. Bush a declarat, răspunzând unei întrebări, că înţelege frustrarea românilor în ceea ce priveşte vizele, a discutat acest subiect cu Traian Băsescu şi vor colabora pentru îmbunătăţirea situaţiei.
     Bush a spus că a încercat să convingă Congresul să modernizeze legea vizelor, aceasta a fost modificată, dar conţine încă anumite obstacole pentru ţări precum România, dar a dat asigurări că că va exista şi o îmbunătăţire a situaţiei în ceea ce priveşte călătoriile românilor, dând exemplul celor care vor să-şi viziteze rudele din Statele Unite.

     Este cea mai mare reuniune din istoria Alianţei Nord-Atlantice, cu participarea a circa 60 de şefi de state şi guverne, cărora li s-a vor alăturat secretarul general al ONU şi preşedintele Comisiei Europene. Aflat în vizită marţi la Kiev, preşedintele american, George W. Bush, anunţa că le va cere celor 25 de parteneri să acorde Georgiei şi Ucrainei Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), o etapă premergătoare aderării propriu-zise. Sprijinul deschis al SUA, dacă va fi susţinut şi de state din est membre NATO, riscă să întâmpine opoziţia altor circa zece ţări, în special Franţa şi Germania, care consideră că deschiderea către Kiev şi Tbilisi este încă prematură, în timp ce şi puternicul vecin rus se opune ferm.
     Cancelarul german Angela Merkel a fost prima care, la 10 martie, şi-a exprimat public reticenţele, iar premierul Francois Fillon a confirmat că Franţa, contrar a ceea ce spera Washingtonul, nu se va ralia poziţiei americane. Miza acestor discuţii este cu atât mai mare cu cât cei 26 de şefi de state şi guverne din cadrul NATO urmează să se întâlnească vineri, la Bucureşti, cu preşedintele Vladimir Putin, în cadrul Consiliului Rusia-NATO, care se anunţă, de asemenea, plin de suspans, extinderea Alianţei către frontierele ruse nefiind singurul motiv de nemulţumire al Moscovei.
     Oricare ar fi rezultatul dezbaterilor, considerat "imprevizibil" de chiar secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, Alianţa se va extinde cu Croaţia şi Albania. O a treia aspirantă, Macedonia, riscă să fie amânată din cauza opoziţiei Greciei.
     În ceea ce priveşte Afganistanul, liderii Alianţei sunt hotărâţi să îşi confirme angajamentul împotriva talibanilor, iar Franţa ar trebui să anunţe trimiterea a câteva sute de militari suplimentari.

     Cina a deschis summit-ul
     Summit-ul NATO a început cu o cină în format restrâns oferită de preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni pentru şefii delegaţiilor statelor membre ale Alianţei, lucrările propriu-zise urmând să se desfăşoare în zilele de 3 şi 4 aprilie. Astăzi la ora 8.30, este programată ceremonia de deschidere a Consiliului Nord-Atlantic, iar la ora 13.00 va avea loc Consiliul Parteneriatului Euro-atlantic, desfăşurat sub forma unui prânz de lucru. După-amiază, va începe Reuniunea în format ISAF. Ultima zi a summit-ului, 4 aprilie, va fi dedicată consiliilor NATO - Ucraina şi NATO - Rusia. Consiliul NATO-Ucraina va începe la ora 8.40, preşedintele Viktor Iuşcenko şi secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer având programată o conferinţă de presă comună după ora 10.00. Consiliul NATO-Rusia va începe vineri, la ora 11.00, iar preşedintele Consiliului are programată o conferinţă la ora 13.15.

     Decizie de principiu
     Preşedintele francez Nicolas Sarkozy nu va preciza în timpul Summit-ului NATO de la Bucureşti, numărul şi localizarea militarilor suplimentari a căror mobilizare în Afganistan este pregătit să o autorizeze, a anunţat marţi preşedinţia franceză. "Importantă este decizia de principiu (...) discuţiile tehnice între militari vor decide numărul şi localizarea exactă a trupelor", a precizat preşedinţia franceză. În cadrul unei dezbateri care a avut loc marţi în cadrul Adunării Naţionale, premierul francez François Fillon a anunţat că Franţa ar putea trimite "câteva sute de militari suplimentari" în Afganistan, dacă NATO acceptă condiţiile puse de Paris pentru sporirea angajamentului său.
     Într-un mesaj transmis la 27 februarie statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, Nicolas Sarkozy stabilise 4 "criterii" de succes pentru forţele aliate angajate în Afganistan din 2001. Şeful statului francez arătase în acest sens că cele 26 de membre NATO angajate pe frontul afgan trebuie să îşi "reafirme clar" angajamentul de a-şi menţine "eforturile pe toată durata pentru securitatea şi pacea în Afganistan şi în lume".

     Marţi, la Copenhaga acesta şi-a exprimat speranţa că negocierile cu Rusia privind scutul antirachetă vor avea un final pozitiv.
     "Ruşii nu vor agrea, probabil, niciodată scutul antirachetă. Dar cred că asigurările pe care le-am dat şi mecanismul pe care l-am propus oferă garanţii că acesta nu va fi îndreptat împotriva lor", s-a declarat optimist Gates.
     "Şi sper că acest fapt va conduce la un deznodământ fericit, atât la Bucureşti, cât şi la Soci", a adăugat oficialul american.

     Poliţiştii au ridicat zece cetăţeni germani din faţa porţii fabricii, ei urmând a fi audiaţi. Operaţiunea de evacuare a fost executată de jandarmi şi lucrători ai SPIR. Militanţi anti-NATO români şi de alte origini, susţin că au un contract legal de închiriere cu reprezentanţii fabricii bucureştene, însă conducerea a cerut, ieri, evacuarea lor. Ei au plătit aproximativ 2.800 de lei, pentru a închiria spaţiul până luni, 7 aprilie. George Cristea, cel care a închiriat spaţiul la Timpuri Noi, unde manifestanţi anti-NATO urmau să desfăşoare o "activitate culturală", a depus plângere penală pentru lovire, au declarat surse din Poliţie.
     Conflictul a survenit din cauza tentativei manifestanţilor de a aduce vopsele în spaţiul închiriat, reclamantul apreciind drept suspectă iniţiativa acestora. "Trei persoane din grupul celor care închiriaseră depozitul au venit cu maşina cu vopsele. Paznicii le-au interzis accesul în incintă, pentru că li s-a părut suspect şi au anunţat directorul firmei. Acesta a venit, iar persoanele care erau cu maşina l-au agresat pe el şi pe paznici, apoi au fugit spre spaţiul închiriat. Au fost anunţaţi poliţiştii, care şi-au făcut datoria", a precizat Cristea.
     Potrivit acestuia, alături de materiale anti-NATO, s-au găsit instalaţii de sunet "puternice", pe care intenţionau să le folosească în cadrul "evenimentelor culturale".
     Două cetăţene elveţiene şi un ziarist german au fost ridicaţi de poliţişti din zona Timpuri Noi, presupunându-se că mergeau la fabrica unde erau manifestanţii anti-NATO, au declarat surse judiciare.
     Cele două elveţiene au declarat că nu fac parte din niciun grup şi că au fost luate de pe stradă. Poliţistul mascat care le însoţea pe femei la Secţia 11 a susţinut că sunt suspectate a face parte din grupul de manifestanţi strâns la Fabrica Timpuri Noi.
     Totodată, la Secţia 11 au fost aduşi în jurul orei 15.30, doi tineri, din care unul a susţinut că este cetăţean german şi că a fost ridicat fără să ştie de ce. El a declarat că este jurnalist, dar legitimaţia se află în bagajele luate de poliţişti.
     Poliţia Capitalei susţine că sunt normale astfel de proceduri, întâlnite şi în alte state euroopene, pentru ca eventualii agresori să nu scape, astfel că au fost ridicate toate persoanele suspecte din zonă. După identificare, persoanele nevinovate vor fi lăsate să plece.

     Preşedintele SUA - însoţit de Prima Doamnă, Laura Bush şi de secretarul de stat Condoleeza Rice - şi-a început speech-ul mulţumind auditoriului pentru prezenţă, cu o menţiune specială pentru foştii preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, prezenţi în sală, alături de alte numeroase oficialităţi române, printre care Adrian Năstase, Mircea Geoană, Mugur Isărescu, Mihai Răzvan Ungureanu, George Maior, Constantin Degeratu, Laura Codruţa Kovesi.
     Bush a rememorat precedenta sa vizită la Bucureşti - din 2002 -, neuitând că zeci de mii de români au ieşit să îl întâmpine, în ciuda vremii ploioase. În context, şeful statului american a reamintit despre faimoasa scenă a curcubeului.
     Şeful statului american s-a folosit de prilej pentru a puncta principalele teme şi decizii ce urmează a fi puse pe tapet cu prilejul reuniunii la nivel înalt din Capitala României. Astfel, el a anunţat că "cercul libertăţii se va extinde" la Bucureşti către noi membri din Balcani.
     "Mâine (azi - n.r.), NATO va lua o decizie istorică prin invitarea Croaţiei, Albaniei şi Macedoniei pentru a adera la Alianţă", a afirmat preşedintele american, care a adăugat că SUA susţin din plin invitarea acestora să se alăture NATO.
     "La Summitul nostru vom hotărî că uşa este deschisă şi pentru Serbia", a punctat George W. Bush, atingând şi delicata problemă a aderării Georgiei şi Ucrainei, ţări a căror situaţie a spus că trebuie clarificată. "Vom lua o decizie prin care NATO va întâmpina intenţiile Georgiei şi Ucrainei, încurajându-le", s-a arătat destul de evaziv preşedintele american.
     Trecând la un alt subiect - acela al situaţiei trupelor NATO din Afganistan - demnitarul american a menţionat că, în momentul de faţă, Afganistanul este misiunea "cea mai provocatoare" pentru NATO. Liderul de la Casa Albă a avertizat că, dacă NATO nu va mai pune presiune, extremiştii vor începe din nou să terorizeze populaţia Afganistanului.
     Acesta s-a referit şi la subiectul scutului anti-rachetă - aflat şi el pe agenda Summitului de la Bucureşti -, afirmând că SUA au decis să creeze un scut anti-rachetă în Pacific, pe care intenţionează să îl "exporte" în Europa, în acord cu partenerii din Alianţă, dar şi cu Rusia. "Invităm Rusia să ni se alăture în efortul pentru apărarea Rusiei, Europei şi Statelor Unite, pentru că noul scut nu are rolul să ne apere de Rusia. Rusia nu este duşmanul nostru, Războiul Rece s-a încheiat", a punctat Bush, care a explicat că scutul este menit să apere, în principal, de un potenţial pericol venit din partea Iranului, care a dezvoltat deja capacităţi balistice ce pot lovi Turcia şi Israelul. "Oficialii au spus că aceste rachete au capacitatea de a lovi la 1200 mile, ceea ce înseamnă că ar putea lovi şi aici, la Bucureşti", a spus preşedintele american despre tehnologiile dezvoltate de Iran, în legătură cu care a afirmat că ar putea, într-o zi, să pună în pericol chiar şi Statele Unite.
     În fine, în discursul ţinut la Palatul CEC, liderul de la Casa Albă s-a referit şi la relaţiile româno-americane, evocând rolul trupelor româneşti care luptă alături de cele ale SUA în teatre de operaţiuni internaţionale.
     "Aliaţii noştri români servesc cauza libertăţii în Irak şi în alte părţi, cu onoare şi au câştigat respectul concetăţenilor mei (...) Americanii îi numesc cu mândrie pe români prieteni şi aliaţi", a spus Bush, neuitând să facă o menţiune specială pentru ostaşul român Aurel Marcu, mort în Afganistan. Liderul american şi-a încheiat discursul cu urarea "Dumnezeu să vă binecuvânteze!". (A.M.PRESS)

     Putin şi Bush, aflaţi amândoi la final de mandat, se vor întâlni duminică, 6 aprilie, la reşedinţa preşedintelui rus de pe litoralul Mării Negre.
     "Experţii lucrează la un document comun, care va deveni o foaie de parcurs pentru cooperarea noastră în perioada de tranziţie (următoare) şi pe termen mediu", a declarat sursa citată, fără a oferi detalii.
     Washingtonul şi Moscova se confruntă cu o serie de dispute privind proiectul american antirachetă în Europa şi sprijinul acordat de SUA Ucrainei şi Georgiei pentru aderare la NATO.
     Rusia se opune vehement ambelor planuri, deoarece consideră că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale şi ar putea afecta raportul sensibil de forţe din Europa.
     Oficialii americani şi ruşi susţin că acest document este menit să ajute viitorii succesori ai celor două mari puteri să menţină o relaţie stabilă. Acesta va cuprinde capitole asupra cărora Moscova şi Washingtonul au convenit, dar încearcă să creeze un cadru pentru a ajunge la un acord privind problemele sensibile, cum ar fi scutul antirachetă.
     Agenţiile ruseşti au citat surse de la Kremlin care au declarat că documentul care va fi semnat la Soci va conţine "o menţiune cu privire la apărarea antirachetă", dar nu au oferit alte detalii.
     În cursul acestei luni, Putin le-a spus secretarilor americani Condoleeza Rice şi Robert Gates, aflaţi în vizită la Moscova, că este de părere că propunerile privind scutul antirachetă reprezintă un "compromis serios".
     "Începem să uităm de elementele pozitive acumulate în relaţiile bilaterale şi este important să punem aceste elemente pozitive pe hârtie, fără să uităm de problemele existente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcând referire la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cei doi şefi de stat, care se consideră prieteni.