Alianţa Nord-Atlantică se află într-un moment crucial în ceea ce priveşte adoptarea unei decizii privind operaţiunile din Afganistan, dar şi rolul său în promovarea stabilităţii şi a valorilor euro-atlantice în Balcani şi în regiunea Mării Negre, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu în discursul susţinut în cadrul Summit-ului Tinerilor Atlantişti.

     "România este un susţinător al creşterii rolului NATO în est, cu accent pe regiunea Mării Negre, a cărei relevanţă pentru securitatea euro-atlantică este în creştere (...) Democraţia este ca rock'n roll-ul, e mereu bine când vocile democraţiei sunt puternice", a spus Tăriceanu.
     România aşteaptă ca NATO să extindă invitaţia către trei parteneri din Balcanii de Vest - Croaţia, Albania şi Macedonia, sperând, totodată, ca Ucrainei şi Georgiei să li se asigure o relaţie mai strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică, iar Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia să primească semnal clar în acest sens, potrivit premierului, care a pledat şi pentru dezvoltarea cooperării cu Republica Moldova, Armenia, Azerbaijan şi statele din Asia Centrală, precum şi pentru o reconfirmare a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.
     În opinia şefului Guvernului, extinderea NATO nu reprezintă doar un instrument de apărare şi promovare a valorilor sale, fiind necesar ca Alianţa să treacă la următorul nivel prin transmiterea unui mesaj mai puternic privind responsabilitatea sa de promotor şi apărător al valorilor pe care se bazează.
     El a vorbit despre importanţa valorilor democraţiei, arătând că românii nu şi-au pierdut niciodată speranţa, de-a lungul anilor în care au cunoscut opresiunea şi tirania în cele mai rele forme, continuând, ca şi alte state din fostul bloc comunist, să susţină principiul libertăţii. "Am auzit românii spunând, în aceste zile, că, pentru o săptămână, ţara noastră va fi centrul lumii. Aceasta pentru că ei înţeleg că, alăturându-se NATO şi Uniunii Europene, România şi-a regăsit, în final, locul de drept într-o comunitate de naţiuni ale căror valori universale se bazează pe umanitate", a spus primul ministru.
     Extinderea umbrelei de securitate NATO asupra statelor din Balcani şi regiunea Mării Negre reprezintă o premisă pentru întărirea reformelor interne, stabilitate socio-economică, precum şi pentru consolidarea valorilor democraţiei. Şeful Guvernului a vorbit şi despre operaţiunile NATO, arătând că situaţia din Afganistan creează oportunitatea unei cooperări între NATO, UE şi ONU, pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în zone de interes comun. "Alianţa trebuie să îşi redefinească rolul, iar cuvintele cheie sunt adaptare, flexibilitatea şi viziune. Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii este terorismul, în special cel fundamentalist. NATO are trupe în Afganistan, luptând în fiecare zi împotriva Al-Qaeda şi insurgenţilor. Fundamentalismul şi terorismul se hrănesc din sărăcie, nerespectarea drepturilor omului, lipsa legii şi a democraţiei", a spus Tăriceanu.

     "Acest Summit vine într-un moment crucial pentru felul în care evoluează relaţiile internaţionale pe continentul european. Din punctul meu de vedere, va avea de dezbătut nişte probleme complexe, care sunt greu rezolvabile. Mă refer, în primul rând, la ambiţia extinderii Alianţei, considerată de Rusia drept o tendinţă agresivă. De aceea, nu mă aştept la o reuşită.
     Cred că Summit-ul NATO nu va rezolva problemele, ci doar le va inventaria", a opinat Bolcaş. Vicepreşedintele PRM a adăugat că "ceea ce era acut se va acutiza şi ceea ce era greu de rezolvat va rămâne la fel" şi după întâlnirea de la Bucureşti.
     "Dacă e să mă refer la o speranţă - şi nu la o aşteptare -, pot spune că mi-aş dori ca acest Summit să aducă liniştea, deşi, repet, nu mă aştept la acest lucru", a încheiat el.
     Referindu-se la declaraţiile preşedintelui Băsescu în leătură cu felul în care a fost semnat Tratatul cu Ucraina, Bolcaş a reamintit că formaţiunea politică pe care o reprezintă a fost prima care a denunţat documentul. "Partidul România Mare a fost primul - şi, la ora aceea, singurul - care a afirmat răspicat că Tratatul cu Ucraina a fost prost negociat şi semnat împotriva intereselor României", a declarat Bolcaş, care a adăugat că PRM a organizat, la vremea respectivă, un protest "reprimat cu brutalitate de autorităţile de atunci". "Am fost puşi la zidul infamiei pentru că am denunţat caracterul antiromânesc al acelui Tratat", a mai spus Lucian Bolcaş.
     El a subliniat, însă, că, în momentul de faţă, importantă este "repararea răului făcut în 1997".
     "S-ar impune, deci, o politică chibzuită de renegociere a tot ce se poate renegocia în mod raţional. Nu cred că, în contextul actual, putem să facem ceva prin declaraţii de forţă, de genul celor făcute de Băsescu. Şi, de fapt, dacă stau să mă gândesc, preşedintele uzează de o forţă pe care nu o are pe plan internaţional". a conchis deputatul PRM. (A.M. Press)