Preşedinţii rus şi american vor încerca, în cursul întâlnirii de la Soci din 6 aprilie, să deblocheze impasul creat de intenţia Statelor Unite de a amplasa elemente ale unui sistem de apărare antirachetă în Europa, comentează Financial Times, în ediţia electronică de joi.

     Liderul american, George W. Bush a anunţat, miercuri, că a acceptat invitaţia omologului său rus, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin, de a face o vizită la Soci în data de 6 aprilie, după summitul NATO de la Bucureşti.
     Scutul antirachetă constituie subiect de dispută între Statele Unite şi Rusia încă de anul trecut, când Washingtonul şi-a intensificat eforturile de a instala în Europa o parte a sistemului defensiv. Putin se opune categoric planului american de amplasare (până în 2012) a zece rachete de interceptare în Polonia şi a unei staţii radar performante în Cehia, fiind îngrijorat de capacitatea acesteia de a monitoriza teritoriul Rusiei.
     Apărarea antirachetă a reprezentat însă una dintre priorităţile celui de-al doilea mandat al lui Bush, care doreşte să asigure viitorul acesteia înainte de a se retrage de la Casa Albă.
     "Cred că mulţi europeni vor răsufla uşuraţi dacă vom reuşi să ajungem la un acord privind apărarea antirachetă şi sperăm că vom putea", a spus Bush.
     Washingtonul continuă să susţină că elemente ale scutului antirachetă pe care intenţionează să le desfăşoare în Polonia şi Cehia nu vizează Rusia, ci au ca scop contracararea unor posibile atacuri din partea unor state ca Iranul şi Coreea de Nord.
     De altfel, relaţiile dintre SUA şi Rusia vor avea o pondere importantă în timpul turneului european al lui Bush, care prevede, începând cu 1 aprilie, escale în Ucraina, România , unde va participa la summitul NATO, şi Croaţia..
     O delegaţie condusă de adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Kisliak, a discutat, ieri, cu oficiali americani pe marginea documentului înaintat de secretarul de Stat Condoleeza Rice, şi de secretarul Apărării, Robert Gates, săptămâna trecută la Moscova, omologilor lor ruşi. De partea americană, discuţiile au fost conduse de adjunctul secretarului de Stat pentru Afaceri europene, Daniel Fried, reprezentantul pentru dezarmare din cadrul Departamentului de Stat american, John Rood, şi adjunctul secretarului de Stat pentru Apărare, responsabil de problemele politice, Eric Edelman.
     "Discuţiile despre scutul antirachetă sunt programate să dureze pe parcursul întregii zile, dar suntem pregătiţi să le continuăm şi mâine", dacă este necesar, a declarat Fried.

     Inspecţii ruse pe bază de reciprocitate
     Polonia va accepta inspecţii temporare ale personalului militar rus la bazele americane de pe teritoriul său, dar numai pe o bază de reciprocitate, a declarat miercuri ministrul polonez al Apărării, Bogdan Klich, citat de RIA Novosti.
     "O bază americană, dacă va fi construită, (...) va fi controlată în întregime de Polonia", a declarat Klich. "Putem aproba doar inspecţii temporare şi, pentru a reitera, pe o bază reciprocă", a adăugat el.
     Oficialul a precizat că, în schimb, Polonia va cere acces la sistemul rus de apărare antirachetă.

     Citând surse diplomatice, cotidianul Financial Times Deutschland afirmă că un grup de state occidentale nu doresc ca Ucraina şi Georgia să obţină statutul de candidaţi la integrarea în NATO în cursul summitului care va avea loc la Bucureşti săptămâna viitoare. Acestea ar fi Germania, Franţa, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Portugalia şi Luxemburg.
     În cursul întâlnirii din 2-4 aprilie, Georgia şi Ucraina speră totuşi să obţină aprobarea de a se alătura Planului de Acţiune în vederea Integrării (MAP). Acest lucru ar fi o confirmare a faptului că cele două ţări sunt pe drumul integrării.
     La începutul săptămânii, preşedintele ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, declara într-un interviu acordat Financial Times că Moscova "nu este mulţumită de această situaţie extrem de îngrijorătoare pentru structura actuală a securităţii Europei".
     De partea cealaltă, preşedintele SUA, George W. Bush, este în favoarea aderării Ucrainei şi Georgiei. La fel şi Polonia. Potrivit presei germane, opoziţia Berlinului faţă de aderarea celor două ţări are rolul de a menţine posibilitatea dialogului între SUA şi Rusia pentru ajungerea la un compromis în problema sctului american antirachetă. În acelaşi timp, Georgia a cerut Alianţei Nord-Atlantice să nu cedeze presiunilor Rusiei în privinţa aderării sale.
     Potrivit preşedintelui Viktor Iuşcenko, Ucraina speră să primească din partea NATO un semnal pozitiv în demersul de alăturare la Planul de Acţiune în vederea aderării la Alianţa nord-atlantică. "Nu am nicio îndoială că vom primi un semnal pozitiv cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti. Dorinţa Ucrainei de aderare la NATO este dorinţa de a participa la cel mai eficient sistem de securitate colectivă din lume. În acelaşi timp, este dorinţa de împărtăşire a responsabilităţii pentru securitatea continentului", a spus liderul de la Kiev. Referindu-se la declaraţiile lui Dmitri Medvedev, Iuşcenko a subliniat că astfel de afirmaţii "nu ţin cont de securitatea naţională sau de suveranitatea Ucrainei". "Există oameni care doresc ca Ucraina să rămână la periferie, să nu aibă formulată clar o politică a suveranităţii şi securităţii", a încheiat Iuşcenko.