În 27 martie 1918, Sfatul Ţării a decis ca Basarabia să fie alipită la ţara mamă, hotărârea fiind primită cu mare bucurie de intelectualii din Basarabia şi de autorităţile române.

     În aprilie 1917, un grup de intelectuali şi funcţionari români a înfiinţat Partidul National Moldovenesc, care îşi propunea să lupte pentru "dobândirea drepturilor cetăţeneşti şi naţionale pentru românii din Basarabia şi de dincolo de Nistru".
     Totodată, 300.000 soldaţi din armata rusă a Basarabiei au format "comitete moldoveneşti" la Odessa, Iaşi şi Roman.
     Reprezentanţii comitetelor, reuniţi la Odessa, între 5 şi 18 aprilie 1917, au votat o moţiune care cerea ca Basarabia să fie condusă de un "Sfat al ţării".
     Demersurile au continuat şi, în octombrie, a avut loc, la Chişinău, Congresul soldaţilor moldoveni, la care au participat aproximativ 500 de delegaţi de la diverse unităţi militare. Aceştia au hotărât "autonomia teritorială şi politică a Basarabiei", în cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti, şi crearea Sfatului Ţării, compus din 150 de deputati.
     În decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat autonomia Republicii Democratice Moldoveneşti, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti.
     Între 24 ianuarie - 6 februarie 1918 se proclamă independenţa Republicii Moldoveneşti, umând ca pe 27 martie/9 aprilie 1918, să se proclame unirea Basarabiei cu România.
     Reacţia autorităţilor române nu a întârziat. "În numele poporului român şi al regelui, Majestatea Sa, Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă".
     Pentru a aniversa unirea, în mai multe oraşe din ţară, au avut loc, ieri, acţiuni dedicate momentului simbolic din 1918.

     "La mulţi ani Basarabiei! La mulţi ani României!"
     Primarul oraşului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a urat "La mulţi ani Basarabiei! La mulţi ani României!" cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la votarea, la Chişinău, a unirii celor două ţări.
     Dorin Chirtoacă a participat, ieri, alături de Traian Băsescu şi de Patriarhul BOR, la sediul Institutului Cultural Român, la vernisajul unei expoziţii de documente şi fotografii legate de Unirea Basarabiei cu ţara, în 1918.
     Dorin Chirtoacă a amintit faptul că exact în urmă cu un an a fost arestat la Chişinău, alături de colegi ai săi împreună cu care a încercat să depună flori la statuia lui Ştefan cel Mare de la Chişinău şi la mormintele membrilor Sfatului Ţării, care, în 1918, au votat Unirea cu România.
     Dar iată că, la un an de la acea arestare, Chirtoacă este primar al Chişinăului, acest fapt arătând că, într-un singur an, lucrurile pot evolua.
     Primarul Dorin Chirtoacă a adăugat că rămâne de văzut cum pot evolua lucrurile în anul următor şi în următorii zece ani, "astfel încât centenarul Unirii Basarabiei cu România să aibă loc în alte împrejurări".

     PF Daniel a participat, ieri, la sediul Institutului Cultural Român (ICR), la vernisajul expoziţiei "27 martie 1918. Arhivele Unirii".
     PF Daniel a spus că Biserica Ortodoxă a lucrat pentru Unire, din punct de vedere duhovnicesc, prin rugăciune, predici şi publicaţii, considerând firesc faptul că Basarabia aparţine României. Patriarhul a menţionat că statul moldovean al lui Ştefan cel Mare avea jurisdicţie şi dincolo de Prut, iar domnitorul a ctitorit multe mănăstiri în această zonă.
     PF Daniel a amintit că BOR a avut întotdeauna respect faţă de bisericile ortodoxe surori şi că doreşte ca în continuare să îi sprijine "pe românii, ortodocşii din Basarabia", mai ales că Mitropolia autonomă a Basarabiei, din Republica Moldova de astăzi, a reactivat prin hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie, eparhiile.
     Şi numai după ce, la Chişinău, Curtea Supremă de Justiţie a dat dreptate Mitropoliei de la Chişinău, noi, la Bucureşti, Sfântul Sinod, am introdus în noul statut al Bisericii Ortodoxe Române aceste eparhii care au fost reactivate", a subliniat Patriarhul.
     "Prin aceasta noi am recunoscut statalitatea Republicii Moldova, prin faptul că am recunoscut ce a hotărât Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova. Deci, nu se poate imputa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române că a făcut un act înainte ca el să fie cofirmat juridic în Republica Moldova", a spus Patriarhul.
     Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, reunit în perioada 22-24 octombrie 2007, la reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia PF Daniel, a decis reactivarea, în Mitropolia Basarabiei, a Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi, a Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cantemir, şi a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.
     Patriarhia Română informa că cele trei eparhii reactivate de Mitropolia autonomă a Basarabiei au fost înregistrate oficial de Guvernul Republicii Moldova, reapariţia lor fiind în acord cu prevederile canonice şi juridice, iar "Sinodul BOR nu a făcut decât să ia act cu binecuvântare de recunoaşterea juridică a respectivelor".