Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Actualitate

Externe

Sport

Demnitarul de serviciu

Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Utile
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Care gaze pe care robinet?

     Turkmenistanul a oprit, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, livrările de gaze către Iran, de circa 23 de milioane de metri cubi pe zi, invocând probleme tehnice, dar oficialii iranieni cred că autoritățile de la Așgabat doresc să dubleze prețul.

     Această acțiune a avut efecte negative pentru beneficiarii finali ai exporturilor turkmene, Turcia și Grecia, fapt care ironizează, viziunea europeană privind diversificarea resurselor energetice ale Uniunii, ce constituie rațiunea proiectului Nabucco.
     "Evenimentele recente nu au ajutat argumentele despre securitatea energetică, invocate pentru realizarea Nabucco. Ne aflăm într-o situație în care Turkmenistanul nu furnizează gaze Iranului, Iranul Turciei și Turcia Greciei - or acesta este chiar coridorul dorit de europeni, fiind nesiguri pe gazul rusesc", a declarat Jonathan Stern, profesor la Institutul pentru Cercetări Energetice Oxford.
     Scopul principal al proiectului Nabucco, a cărui construcție este estimată la 5 miliarde de euro, este să reducă sau să elimine dependența energetică a spațiului comunitar de gazul rusesc, în condițiile în care Turkmenistanul ar urma să fie unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru acest proiect.
     Conducta Nabucco urmează să traverseze Turcia și regiunea Balcanică, către Austria, și va fi dezvoltat si administrat de un consorțiu format din companiile OMV(Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria) și Botas (Turcia), plus un al șaselea participant, încă nedesemnat.
     În paralel, Rusia a pus la cale construirea gazoductului South Stream, cu costuri care se ridică la circa 10 miliarde de euro, care ar îmbunătății aprovizionarea cu gaze a Europei centrale și de sud, tranzitând Marea Neagră și Bulgaria, cu puncte terminus în Grecia și Italia. În aceste condiții, Comisia Europeană vede proiectul rusesc ca pe un concurent al Nabucco.
     Rusia furnizează în prezent circa un sfert din necesarul de gaz al Uniunii Europene, din care patru cincimi tranzitează Ucraina.
     Proiectul Nabucco va întâmpina probleme mari în ceea ce privește furnizarea de gaze, ținând cont de influența Rusiei și de instabilitatea exportatorilor din Asia Centrală, confirmată de problemele create de Turkmenistan.
     Principalii furnizori ai celor 31 de miliarde de metri cubi pe care gazoductul european ar trebui să-i livreze anual ar fi, potrivit oficialilor europeni, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kazahstan, Iran, Egipt și Irak. Până în prezent, acționarii Nabucco au încheiat un contract de furnizare cu Azerbaidjan, însă cantitatea va fi insuficientă pentru asigurarea eficienței proiectului.
     Exploatarea rezervelor bogate de gaze din Kazahstan și Turkmenistan se lovește de infrastructura slab dezvoltată a acestor țări, exceptând conductele care livrează combustibil Rusiei.
     Gigantul rusesc Gazprom importă cea mai mare parte a producției turkmene (circa 50 de miliarde de metri cubi anual, cu extinderea până la 70 de miliarde aflată în stadiu de proiect), precum și o bună parte a exportului kazah, pentru a o livra mai departe Europei, prin Ucraina. Chiar dacă investitorii europeni ar fi dispuși să ajute Turkmenistanul să iasă de sub influența Rusiei și să dezvolte o rețea eficientă de transport al gazelor, nu se știe dacă autoritățile de la Așgabat ar fi deschise investițiilor străine de mare anvegură.
     Construcția unei conducte care să traverseze regiunea caspică, conectând Azerbaijanul și Turkmenistanul pentru a oferi o rută independentă politic pentru livrările către Vest, a fost înghețată și de disputa celor două state asupra unor rezerve încă neexploatate din regiune.
     Capac peste toate, autoritățile de la Bruxelles refuză livrările de gaz iranian, pe care Turcia le-ar pune la dispoziția proiectului Nabucco, din cauza sancțiunilor impuse republicii islamice de Națiunile Unite pentru programul nuclear controversat.

Un "OPEC" al gazelor nu e posibil

     Rusia a comunicat că nu va susține înființarea unui cartel al gazelor naturale de tipul OPEC la reuniunea statelor producătoare care va avea loc la Moscova în luna iunie, după ce publicația rusă "Kommersant" a relatat despre o propunere iraniană în acest sens.

     "Ar fi o structură diferită de OPEC, cu obiective total diferite. Dacă unul dintre obiectivele cheie ale OPEC este să stabilim volume de producție care să influențeze prețurile, noi avem un alt scop, acela de a coordona strategiile de investiții și de a ne asigura că există un echilibru între capacitățile de producție și nevoile pieței pe termen lung", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov.
     Potrivit publicației Kommersant, care a citat surse din industria rusă, Iranul a înaintat anul trecut o propunere pentru a transforma Forumul Țărilor Exportatoare de Gaze Naturale, un grup neoficial al celor mai importante state exportatoare, într-o organizație cu reglementări formale.
     "Cea mai mare parte a acelor propuneri, precum cele legate de statutul de membru și de condițiile financiare, copiază aproape în întregime Carta Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC)", a precizat o sursă. Statele Unite și Uniunea Europeană au atras atenția în mai multe rânduri că înființarea unui "OPEC" al gazelor naturale ar reprezenta un pericol serios pentru securitatea energetică globală și ar crea condiții pentru manipularea prețului. Experții consideră că este improbabil ca forumul statelor exportatoare de gaze (Rusia, Qatar, Venezuela, Nigeria și Algeria) să devină la fel de influent ca OPEC, întrucât tranzacțiile cu gaze sunt realizate mai degrabă în baza unor contracte pe termen lung decât pe o piață la vedere, ca în cazul petrolului.
     "Abilitatea oricărei noi organizații de a influența piețele globale ar putea fi limitată de lipsa unui surplus al producției de gaze și de capacitatea infrastructurii. Stabilirea prețului la gaze diferă de la o piață la alta, iar gazele nu se tranzacționează în prezent pe bursele de mărfuri", comentează Deutsche Bank. Unele contracte de gaze se desfășoară pe o perioadă de peste 25 de ani și includ clauze pentru a reduce efectele majorării prețurilor energiei. Rusia deține aproape 30% din rezervele de gaze la nivel global și asigură 20% din producția mondială.
     Iranul se află pe poziția a doua în lume în funcție de rezervele de gaze, dar are dificultăți în majorarea exporturilor, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite.

Nabucco e "tăiat" de South Stream

     Nici nu s-a uscat cerneala pe acordul de construcție a gazoductului South Stream, că au și apărut divergențe între părțile semnatare, comentează Nezavisimaia gazeta.

     Gazprom este convins că realizarea conductei va pune cruce proiectului alternativ, Nabucco, în timp ce conducerea concernului italian ENI, care participa la ambele proiecte, este de părere că drept la viață au atât South Stream, cât și Nabucco. Unul din experții firmei de consultanță a Rus UkrEnergo, Mihail Krutihin, consideră că semnarea la Sofia a documentului menționat mai sus nu înseamna victoria deplină și absolută a Gazpromului și South Stream asupra proiectului Nabucco, susținut de SUA. În ce privește Bulgaria, implicată în ambele afaceri, cu siguranță că Sofia va solicita alte negocieri, spune Krutihin. El a amintit că experiența colaborării dintre Rusia și Bulgaria în proiectul oleoductului Burgas-Alexandropolis, al cărui acord a fost semnat tot vineri și tot la Sofia, arată că până la fapte concrete în sfera gazelor naturale drumul s-ar putea să fie neașteptat de lung. În același timp, notează publicația, Krutihin a subliniat că, în prezent, Europa nu are alternative la gazul rusesc. Nabucco nu insuflă mari speranțe, deoarece, deși a fost calculată să transporte 30 de miliarde de metri cubi de gaze, conducta poate fi încărcată, în cel mai fericit caz, pe jumătate: 12-15 miliarde metri cubi. Oricum, precizează Krutihin, chiar odată cu darea în exploatare a South Stream, cantitatea de gaze rusești pentru Europa nu va crește prea mult. În următorii ani, Gazprom este capabil să sporească doar cu maxim 3 miliarde de metri cubi volumul de gaze destinat Europei. Succesul sau eșecul atât al South Stream, cât și al Nabucco va depinde de cel care va reuși să ademenească de partea lui, oferind condiții mai avantajose, Kazahstanul și Turkmenia. Și, precizează Krutihin, nu este neapărat nevoie ca învingător să iasă unul dintre proiectele amintite. Pentru simplul motiv că drumul Rusiei și UE spre Turkmenia și Kazahstan a fost bătătorit deja de China, care a reușit să încheie contracte foarte avantajoase în sfera gazelor naturale. Directorul East European Gas Analysis, Mihail Korcemkin, crede că apariția în Balcani a două proiecte va crea o concurență suplimentară printre furnizorii de gaze naturale și va permite țărilor europene să cumpere gaze la un preț mai mic. El a subliniat că pentru Turkmenia exportul de gaze prin gazoductul Transcaspic și Nabucco va fi întotdeauna mai avantajos, decât prin Rusia și South Stream.

10.000.000 "toyote" pe an!

Toyota bate Ford la el acasă

     Grupul japonez Toyota a depășit, în 2007, concurentul american Ford Motor în funcție de volumul vânzărilor și a devenit al doilea mare constructor auto prezent pe piața SUA, după General Motors.

     Astfel, Toyota a vândut anul trecut pe piața americană 2,62 milioane de vehicule, în creștere cu 2,7% față de anul precedent, în timp ce vânzările Ford au scăzut cu 12%, la 2,57 milioane de unități.
     Ford, o companie din Detroit cu o vechime de peste 100 de ani, controlată în continuare de către descendenții fondatorului Henry Ford, a ocupat peste șapte decenii locul al doilea pe piața auto din SUA, cea mai mare la nivel mondial, în urma concurentului General Motors (GM). După ce a devansat Ford pe piața americană, Toyota se pregătește să preia locul întâi pe piața auto mondială de la GM, care și-a păstrat supremația la nivel global timp de 77 de ani. Cele două companii vor publica, luna aceasta, datele oficiale pe 2007. GM, care va împlini în curând 100 de ani, a vândut 3,82 milioane de vehicule în SUA, în 2007, în scădere cu 6% față de 2006. În pofida declinului, compania a anunțat creșteri ale cotei de piață în alte regiuni ale lumii. Creșterea volumului vânzărilor înregistrată de Toyota pe piața americană, unde compania este prezentă de 50 de ani, este un rezultat al avansului de 69% al livrărilor modelului hibrid Prius.
     Directorul de marketing al Ford, Jim Farley, a afirmat că avansul Toyota aduce în prim plan importanța "identificării unei conexiuni între companie și client, pentru a retrezi interesul acestuia pentru marca Ford". Farley, fost angajat al Toyota, care s-a alăturat echipei Ford în toamna anului trecut, a declarat că grupul auto american a accelerat procesul de lansare a unor noi modele. "Obiectivul numărul unu este restructurarea afacerii și revenirea pe profit, în contextul unei cereri mai scăzute", a spus Farley. Ford vizează revenirea pe profit până în anul 2009.
     Declinul vânzărilor Ford de anul trecut a fost și o consecință a eliminării modelului auto Taurus, destinat în special firmelor de închirieri auto. GM, Toyota și Ford, au raportat un declin al vânzărilor pe piața americană în decembrie 2007, raportat la perioada similară a lui2006, evoluție care a reflectat declinul pieței de locuințe, înăsprirea condțiilor de creditare și creșterea prețurilor combustibililor.

Lider mondial la vânzări
     Toyota Motor își va continua, în 2008, expansiunea pe piețele auto emergente, vizând un nou an de vânzări record, și își va consolida poziția ca cel mai mare constructor auto mondial, sporind decalajul față de GM. Grupul japonez, deja cel mai profitabil constructor auto la nivel mondial, intenționează să vândă 9,85 milioane de vehicule în 2008, în creștere față de vânzările estimate pentru 2007, de 9,36 milioane de unități, estimare superioară celei GM, de 9,2 milioane de vehicule. Cu o linie de vehicule care include modele hibrid Camry și Prius, Toyota a atras un număr tot mai mare de clienți, atât pe piețele emergente, cât și pe cele mature, și și-a asigurat, în același timp, creșterea profiturilor.

1.000.000 de mașini pentru China

     Expansiunea Toyota a fost accelerată în special pe piețele auto emergente din China și Rusia, unde vânzările companiei japoneze ar putea cumula 900.000 de vehicule în 2008, în creștere cu aproape 40 la sută.

     "Piața chineză a traversat o perioadă de modificări semnificative în ultimul an. La începutul anului ne întrebam dacă piața auto va atinge în total opt milioane de unități, iar la jumătatea anului deja atinsese 8,5 milioane de unități. Acum este probabil ca piața să depășească nouă milioane de unități. Trebuie să ne gândim cum să facem față cererii", a declarat președintele companiei, Katsuaki Watanabe.
     Toyota are drept obiectiv vânzarea unui număr de un milion de autovehicule în China, după anul 2010, iar vicepreședintele executiv al companiei, Tokuichi Uranishi, a declarat că vor fi necesare câteva fabrici noi pentru suplimentarea ofertei.
     Grupul japonez și-a extins unitățile de producție și a construit fabrici în toată lumea într-un ritm foarte alert, inclusiv un prim centru de construcții auto în Rusia, inaugurat la sfârșitul anului trecut. În opinia directorilor Toyota, Rusia va fi, în continuare, motorul de expansiune a companiei în Europa, regiune în care constructorul auto intenționează să își majoreze vânzările cu 2 la sută, în 2008, la 1,27 milioane de vehicule.
     La nivel global, Toyota apreciază că va construi 9,95 milioane de vehicule, în 2008, în creștere cu 5 la sută față de anul trecut. În ceea ce privește cea mai importantă zonă de desfacere, cea americană, Watanabe a adoptat o poziție precaută, anticipând numai un avans ușor pentru Toyota, pe o piață în stagnare. Toyota se află în prezent pe poziția a doua în SUA în funcție de volumul vânzărilor, înaintea companiilor Ford Motor și Chrysler și după GM, anticipând că vânzările în această regiune vor crește cu un procent în 2008, la 2,64 milioane de vehicule.Pe parcursul anului 2007, Toyota a prognozat vânzări la nivel de grup de 10,4 milioane de vehicule pentru anul 2009, astfel că ar putea deveni primul producător auto care depășește pragul de zece milioane de unități pe an.

Cu 9,2% mai puține înmatriculări în Germania

     Numărul înmatriculărilor de mașini noi în Germania, cea mai mare piață de profil din Europa, s-a redus în 2007 cu 9,2%, la 3,148 milioane de autovehicule, cel mai scăzut nivel consemnat de la reunificarea din 1990.

     Evoluția pieței auto din Germania, în 2007, influențată negativ de majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) începând cu 1 ianuarie, a depășit recordul negativ din anul 1993, când au fost înmatriculate 3,194 milioane de mașini noi. În acel an, piața auto germană a înregistrat cea mai mare scădere, comparativ cu anul precedent, de circa 19%. Declinul pieței auto din Germania a fost determinat și de creșterea prețurilor la combustibili, de majorarea taxelor și de nesiguranța legată de legislația privind taxele pentru emisiile de carbon.
     Aproape toți constructorii auto importanți au raportat, anul trecut, scăderi ale numărului de mașini înmatriculate, mai mari decât media pieței auto germane.
     Astfel, grupul Volkswagen a raportat o scădere de 11,7% a mașinilor noi înmatriculate, constructorul francez Renault, inclusiv marca Dacia, a înregistrat un declin de 10%, în timp de Peugeot și Citroen au obținut reduceri de 16%, respectiv de 12,3%. Ford a întâmpinat o reducere de 12,3% a înmatriculărilor de noi mașini, Toyota a raportat un declin de 10,4%, iar Honda și Nissan au înregistrat scăderi de 14,1%, respectiv de 24,7%.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.