Această acţiune a avut efecte negative pentru beneficiarii finali ai exporturilor turkmene, Turcia şi Grecia, fapt care ironizează, viziunea europeană privind diversificarea resurselor energetice ale Uniunii, ce constituie raţiunea proiectului Nabucco.
     "Evenimentele recente nu au ajutat argumentele despre securitatea energetică, invocate pentru realizarea Nabucco. Ne aflăm într-o situaţie în care Turkmenistanul nu furnizează gaze Iranului, Iranul Turciei şi Turcia Greciei - or acesta este chiar coridorul dorit de europeni, fiind nesiguri pe gazul rusesc", a declarat Jonathan Stern, profesor la Institutul pentru Cercetări Energetice Oxford.
     Scopul principal al proiectului Nabucco, a cărui construcţie este estimată la 5 miliarde de euro, este să reducă sau să elimine dependenţa energetică a spaţiului comunitar de gazul rusesc, în condiţiile în care Turkmenistanul ar urma să fie unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze pentru acest proiect.
     Conducta Nabucco urmează să traverseze Turcia şi regiunea Balcanică, către Austria, şi va fi dezvoltat si administrat de un consorţiu format din companiile OMV(Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria) şi Botas (Turcia), plus un al şaselea participant, încă nedesemnat.
     În paralel, Rusia a pus la cale construirea gazoductului South Stream, cu costuri care se ridică la circa 10 miliarde de euro, care ar îmbunătăţii aprovizionarea cu gaze a Europei centrale şi de sud, tranzitând Marea Neagră şi Bulgaria, cu puncte terminus în Grecia şi Italia. În aceste condiţii, Comisia Europeană vede proiectul rusesc ca pe un concurent al Nabucco.
     Rusia furnizează în prezent circa un sfert din necesarul de gaz al Uniunii Europene, din care patru cincimi tranzitează Ucraina.
     Proiectul Nabucco va întâmpina probleme mari în ceea ce priveşte furnizarea de gaze, ţinând cont de influenţa Rusiei şi de instabilitatea exportatorilor din Asia Centrală, confirmată de problemele create de Turkmenistan.
     Principalii furnizori ai celor 31 de miliarde de metri cubi pe care gazoductul european ar trebui să-i livreze anual ar fi, potrivit oficialilor europeni, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kazahstan, Iran, Egipt şi Irak. Până în prezent, acţionarii Nabucco au încheiat un contract de furnizare cu Azerbaidjan, însă cantitatea va fi insuficientă pentru asigurarea eficienţei proiectului.
     Exploatarea rezervelor bogate de gaze din Kazahstan şi Turkmenistan se loveşte de infrastructura slab dezvoltată a acestor ţări, exceptând conductele care livrează combustibil Rusiei.
     Gigantul rusesc Gazprom importă cea mai mare parte a producţiei turkmene (circa 50 de miliarde de metri cubi anual, cu extinderea până la 70 de miliarde aflată în stadiu de proiect), precum şi o bună parte a exportului kazah, pentru a o livra mai departe Europei, prin Ucraina. Chiar dacă investitorii europeni ar fi dispuşi să ajute Turkmenistanul să iasă de sub influenţa Rusiei şi să dezvolte o reţea eficientă de transport al gazelor, nu se ştie dacă autorităţile de la Aşgabat ar fi deschise investiţiilor străine de mare anvegură.
     Construcţia unei conducte care să traverseze regiunea caspică, conectând Azerbaijanul şi Turkmenistanul pentru a oferi o rută independentă politic pentru livrările către Vest, a fost îngheţată şi de disputa celor două state asupra unor rezerve încă neexploatate din regiune.
     Capac peste toate, autorităţile de la Bruxelles refuză livrările de gaz iranian, pe care Turcia le-ar pune la dispoziţia proiectului Nabucco, din cauza sancţiunilor impuse republicii islamice de Naţiunile Unite pentru programul nuclear controversat.

     "Ar fi o structură diferită de OPEC, cu obiective total diferite. Dacă unul dintre obiectivele cheie ale OPEC este să stabilim volume de producţie care să influenţeze preţurile, noi avem un alt scop, acela de a coordona strategiile de investiţii şi de a ne asigura că există un echilibru între capacităţile de producţie şi nevoile pieţei pe termen lung", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov.
     Potrivit publicaţiei Kommersant, care a citat surse din industria rusă, Iranul a înaintat anul trecut o propunere pentru a transforma Forumul Ţărilor Exportatoare de Gaze Naturale, un grup neoficial al celor mai importante state exportatoare, într-o organizaţie cu reglementări formale.
     "Cea mai mare parte a acelor propuneri, precum cele legate de statutul de membru şi de condiţiile financiare, copiază aproape în întregime Carta Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC)", a precizat o sursă. Statele Unite şi Uniunea Europeană au atras atenţia în mai multe rânduri că înfiinţarea unui "OPEC" al gazelor naturale ar reprezenta un pericol serios pentru securitatea energetică globală şi ar crea condiţii pentru manipularea preţului. Experţii consideră că este improbabil ca forumul statelor exportatoare de gaze (Rusia, Qatar, Venezuela, Nigeria şi Algeria) să devină la fel de influent ca OPEC, întrucât tranzacţiile cu gaze sunt realizate mai degrabă în baza unor contracte pe termen lung decât pe o piaţă la vedere, ca în cazul petrolului.
     "Abilitatea oricărei noi organizaţii de a influenţa pieţele globale ar putea fi limitată de lipsa unui surplus al producţiei de gaze şi de capacitatea infrastructurii. Stabilirea preţului la gaze diferă de la o piaţă la alta, iar gazele nu se tranzacţionează în prezent pe bursele de mărfuri", comentează Deutsche Bank. Unele contracte de gaze se desfăşoară pe o perioadă de peste 25 de ani şi includ clauze pentru a reduce efectele majorării preţurilor energiei. Rusia deţine aproape 30% din rezervele de gaze la nivel global şi asigură 20% din producţia mondială.
     Iranul se află pe poziţia a doua în lume în funcţie de rezervele de gaze, dar are dificultăţi în majorarea exporturilor, ca urmare a sancţiunilor impuse de Statele Unite.

     Gazprom este convins că realizarea conductei va pune cruce proiectului alternativ, Nabucco, în timp ce conducerea concernului italian ENI, care participa la ambele proiecte, este de părere că drept la viaţă au atât South Stream, cât şi Nabucco. Unul din experţii firmei de consultanţă a Rus UkrEnergo, Mihail Krutihin, consideră că semnarea la Sofia a documentului menţionat mai sus nu înseamna victoria deplină şi absolută a Gazpromului şi South Stream asupra proiectului Nabucco, susţinut de SUA. În ce priveşte Bulgaria, implicată în ambele afaceri, cu siguranţă că Sofia va solicita alte negocieri, spune Krutihin. El a amintit că experienţa colaborării dintre Rusia şi Bulgaria în proiectul oleoductului Burgas-Alexandropolis, al cărui acord a fost semnat tot vineri şi tot la Sofia, arată că până la fapte concrete în sfera gazelor naturale drumul s-ar putea să fie neaşteptat de lung. În acelaşi timp, notează publicaţia, Krutihin a subliniat că, în prezent, Europa nu are alternative la gazul rusesc. Nabucco nu insuflă mari speranţe, deoarece, deşi a fost calculată să transporte 30 de miliarde de metri cubi de gaze, conducta poate fi încărcată, în cel mai fericit caz, pe jumătate: 12-15 miliarde metri cubi. Oricum, precizează Krutihin, chiar odată cu darea în exploatare a South Stream, cantitatea de gaze ruseşti pentru Europa nu va creşte prea mult. În următorii ani, Gazprom este capabil să sporească doar cu maxim 3 miliarde de metri cubi volumul de gaze destinat Europei. Succesul sau eşecul atât al South Stream, cât şi al Nabucco va depinde de cel care va reuşi să ademenească de partea lui, oferind condiţii mai avantajose, Kazahstanul şi Turkmenia. Şi, precizează Krutihin, nu este neapărat nevoie ca învingător să iasă unul dintre proiectele amintite. Pentru simplul motiv că drumul Rusiei şi UE spre Turkmenia şi Kazahstan a fost bătătorit deja de China, care a reuşit să încheie contracte foarte avantajoase în sfera gazelor naturale. Directorul East European Gas Analysis, Mihail Korcemkin, crede că apariţia în Balcani a două proiecte va crea o concurenţă suplimentară printre furnizorii de gaze naturale şi va permite ţărilor europene să cumpere gaze la un preţ mai mic. El a subliniat că pentru Turkmenia exportul de gaze prin gazoductul Transcaspic şi Nabucco va fi întotdeauna mai avantajos, decât prin Rusia şi South Stream.

     Grupul japonez Toyota a depăşit, în 2007, concurentul american Ford Motor în funcţie de volumul vânzărilor şi a devenit al doilea mare constructor auto prezent pe piaţa SUA, după General Motors.

     Astfel, Toyota a vândut anul trecut pe piaţa americană 2,62 milioane de vehicule, în creştere cu 2,7% faţă de anul precedent, în timp ce vânzările Ford au scăzut cu 12%, la 2,57 milioane de unităţi.
     Ford, o companie din Detroit cu o vechime de peste 100 de ani, controlată în continuare de către descendenţii fondatorului Henry Ford, a ocupat peste şapte decenii locul al doilea pe piaţa auto din SUA, cea mai mare la nivel mondial, în urma concurentului General Motors (GM). După ce a devansat Ford pe piaţa americană, Toyota se pregăteşte să preia locul întâi pe piaţa auto mondială de la GM, care şi-a păstrat supremaţia la nivel global timp de 77 de ani. Cele două companii vor publica, luna aceasta, datele oficiale pe 2007. GM, care va împlini în curând 100 de ani, a vândut 3,82 milioane de vehicule în SUA, în 2007, în scădere cu 6% faţă de 2006. În pofida declinului, compania a anunţat creşteri ale cotei de piaţă în alte regiuni ale lumii. Creşterea volumului vânzărilor înregistrată de Toyota pe piaţa americană, unde compania este prezentă de 50 de ani, este un rezultat al avansului de 69% al livrărilor modelului hibrid Prius.
     Directorul de marketing al Ford, Jim Farley, a afirmat că avansul Toyota aduce în prim plan importanţa "identificării unei conexiuni între companie şi client, pentru a retrezi interesul acestuia pentru marca Ford". Farley, fost angajat al Toyota, care s-a alăturat echipei Ford în toamna anului trecut, a declarat că grupul auto american a accelerat procesul de lansare a unor noi modele. "Obiectivul numărul unu este restructurarea afacerii şi revenirea pe profit, în contextul unei cereri mai scăzute", a spus Farley. Ford vizează revenirea pe profit până în anul 2009.
     Declinul vânzărilor Ford de anul trecut a fost şi o consecinţă a eliminării modelului auto Taurus, destinat în special firmelor de închirieri auto. GM, Toyota şi Ford, au raportat un declin al vânzărilor pe piaţa americană în decembrie 2007, raportat la perioada similară a lui2006, evoluţie care a reflectat declinul pieţei de locuinţe, înăsprirea condţiilor de creditare şi creşterea preţurilor combustibililor.

Lider mondial la vânzări
     Toyota Motor îşi va continua, în 2008, expansiunea pe pieţele auto emergente, vizând un nou an de vânzări record, şi îşi va consolida poziţia ca cel mai mare constructor auto mondial, sporind decalajul faţă de GM. Grupul japonez, deja cel mai profitabil constructor auto la nivel mondial, intenţionează să vândă 9,85 milioane de vehicule în 2008, în creştere faţă de vânzările estimate pentru 2007, de 9,36 milioane de unităţi, estimare superioară celei GM, de 9,2 milioane de vehicule. Cu o linie de vehicule care include modele hibrid Camry şi Prius, Toyota a atras un număr tot mai mare de clienţi, atât pe pieţele emergente, cât şi pe cele mature, şi şi-a asigurat, în acelaşi timp, creşterea profiturilor.

     "Piaţa chineză a traversat o perioadă de modificări semnificative în ultimul an. La începutul anului ne întrebam dacă piaţa auto va atinge în total opt milioane de unităţi, iar la jumătatea anului deja atinsese 8,5 milioane de unităţi. Acum este probabil ca piaţa să depăşească nouă milioane de unităţi. Trebuie să ne gândim cum să facem faţă cererii", a declarat preşedintele companiei, Katsuaki Watanabe.
     Toyota are drept obiectiv vânzarea unui număr de un milion de autovehicule în China, după anul 2010, iar vicepreşedintele executiv al companiei, Tokuichi Uranishi, a declarat că vor fi necesare câteva fabrici noi pentru suplimentarea ofertei.
     Grupul japonez şi-a extins unităţile de producţie şi a construit fabrici în toată lumea într-un ritm foarte alert, inclusiv un prim centru de construcţii auto în Rusia, inaugurat la sfârşitul anului trecut. În opinia directorilor Toyota, Rusia va fi, în continuare, motorul de expansiune a companiei în Europa, regiune în care constructorul auto intenţionează să îşi majoreze vânzările cu 2 la sută, în 2008, la 1,27 milioane de vehicule.
     La nivel global, Toyota apreciază că va construi 9,95 milioane de vehicule, în 2008, în creştere cu 5 la sută faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte cea mai importantă zonă de desfacere, cea americană, Watanabe a adoptat o poziţie precaută, anticipând numai un avans uşor pentru Toyota, pe o piaţă în stagnare. Toyota se află în prezent pe poziţia a doua în SUA în funcţie de volumul vânzărilor, înaintea companiilor Ford Motor şi Chrysler şi după GM, anticipând că vânzările în această regiune vor creşte cu un procent în 2008, la 2,64 milioane de vehicule.Pe parcursul anului 2007, Toyota a prognozat vânzări la nivel de grup de 10,4 milioane de vehicule pentru anul 2009, astfel că ar putea deveni primul producător auto care depăşeşte pragul de zece milioane de unităţi pe an.

     Evoluţia pieţei auto din Germania, în 2007, influenţată negativ de majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) începând cu 1 ianuarie, a depăşit recordul negativ din anul 1993, când au fost înmatriculate 3,194 milioane de maşini noi. În acel an, piaţa auto germană a înregistrat cea mai mare scădere, comparativ cu anul precedent, de circa 19%. Declinul pieţei auto din Germania a fost determinat şi de creşterea preţurilor la combustibili, de majorarea taxelor şi de nesiguranţa legată de legislaţia privind taxele pentru emisiile de carbon.
     Aproape toţi constructorii auto importanţi au raportat, anul trecut, scăderi ale numărului de maşini înmatriculate, mai mari decât media pieţei auto germane.
     Astfel, grupul Volkswagen a raportat o scădere de 11,7% a maşinilor noi înmatriculate, constructorul francez Renault, inclusiv marca Dacia, a înregistrat un declin de 10%, în timp de Peugeot şi Citroen au obţinut reduceri de 16%, respectiv de 12,3%. Ford a întâmpinat o reducere de 12,3% a înmatriculărilor de noi maşini, Toyota a raportat un declin de 10,4%, iar Honda şi Nissan au înregistrat scăderi de 14,1%, respectiv de 24,7%.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro