Premierul ceh Mirek Topolanek a declarat că o estimare a progresului negocierilor privind instalarea bazei radar a SUA în Cehia este prematură.

     Ca reacţie la afirmaţia Pentagonului privind posibila semnare a acordului în următoarele săptămâni, Mirek Topolanek a declarat că negociatorii cehi sunt preocupaţi de calitatea şi nu de ritmul negocierilor. "Nici Ministerul Apărării şi nici Ministerul de Externe nu au stabilit o dată limită, vrem să obţinem cele mai bune condiţii posibil", a subliniat Topolanek.
     La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului ceh de Externe, Zuzana Opletalova, a precizat că "negocierile vor fi încheiate numai în momentul în care vom ajunge la un acord favorabil. Nu am stabilit nici un termen limită, negocierile vor continua săptămâna viitoare. Statele Unite nu ne-au îndeplinit încă toate solicitările de politică externă, securitate şi economie".
     Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului ceh al Apărării, Andrej Cirtek, Cehia desfăşoară negocieri privind două tratate - unul sub supravegherea Ministerului Apărării şi altul sub egida Ministerului de Externe. "Negocierile privind cele două tratate înaintează, dar nu se poate preciza în nici un caz când se vor finaliza. Cehia nu şi-a stabilit nici un termen limită. Scopul este să negociem cele mai avantajoase acorduri", a adăugat Cirtek.
     Premierul Topolanek declara la 10 ianuarie că Guvernul ceh intenţionează să supună aprobării Parlamentului cele două acorduri privind infiinţarea bazei amercane radar în Cehia, după summitul NATO care se va desfăşura în aprilie la Bucureşti, dar că acest lucru s-ar putea întâmpla şi mai târziu.
     Patricia Bradshaw, adjunct al secretarului american al Apărării, se va afla, în cursul acestei săptămâni, la Praga, pentru noi discuţii. La 7 februarie, diplomatul şi negociatorul american John Rood va sosi la Praga, pentru a se întâlni cu adjunctul ministrului ceh de Externe Tomas Pojar şi a discuta "chestiuni politice".
     Discuţiile privind acordul bilateral SOFA, care va stabili cadrul legal al prezenţei militarilor americani în Cehia, vor avea loc la Ministerul Apărăii, între 28 şi 30 ianuarie. Bradshaw va dezbate, printre altele, probleme legate de taxele aferente instalării bazei radar în Cehia.
     Tratatul SOFA este strâns legat de definirea funcţiilor apărării antirachetă, scopul radarului, mărimea bazei şi conducerea şi controlul operaţiunilor. Ambele tratate, care vor trebui mai întâi aprobate de Parlamentul ceh, vor fi complementare.
     Întrebarea este dacă experţii celor două state vor reuşi să încheie negocierile înaintea vizitei de o săptămână a lui Topolanek în SUA, care va începe la 25 februarie şi în cursul căreia se va întâlni cu preşedintele George W. Bush.
     Summitul NATO care se va desfăşura în aprilie la Bucureşti va aborda de asemenea problema apărării antirachetă.
     Statele Unite intenţionează să construiască o bază radar în zona militară de la Brdy, la circa 90 de kilometri sud-vest de Praga, în cadrul scutului său antirachetă, menit să protejeze o mare parte a Europei şi Statele Unite de atacurile unor state ca Iranul. SUA intenţionează să construiască şi o bază cu zece interceptoare de rachetă în Polonia.
     Guvernul ceh este favorabil proiectului, în timp ce opoziţia, împreună cu 70% din populaţie se opun, conform sondajelor de opinie.

     Arhiepiscopul Christodoulos, o persoană foarte influentă şi populară în ţara sa, în care biserica nu este separată de stat, a fost spitalizat într-o clinică din Miami (SUA), pentru un transplant, care, ulterior, a eşuat. Personaj efervescent, s-a remarcat prin declaraţii dure, cu tentă naţionalistă sau xenofobă, care au generat criticile virulente ale cercurilor politice de dreapta şi de stânga. El a luptat, de asemenea, împotriva intenţiei autorităţilor de a suprima regula menţionării obligatorii a religiei pe buletinul de identitate a cetăţenilor greci. Deşi relaţiile dintre lumea ortodoxă şi Vatican sunt, în mod tradiţional, tensionate, el a fost, în mod paradoxal, artizanul relansării relaţiilor, invitându-l pe Papa Ioan-Paul al II-lea la Atena, în 2001 şi deplasându-se la Roma, în 2006, la invitaţia Papei Benedict al XVI-lea.
     Christodoulos a locuit în Atena până la vârsta de 35 de ani. După studiile primare şi gimnaziale, Christodoulos a urmat, timp de şase ani, Liceul Leonteion, după care a studiat dreptul la Universitatea din Atena. În acelaşi timp, a studiat muzica bizantină la Conservatorul din Atena.
     A fost tuns în monahism la mănăstirea Varlaam din Meteora, iar în 1961 - deşi studiase numai dreptul civil - a primit hirotonia ca diacon. El a fost numit predicator la biserica Adormirea Maicii Domnului în Paleon Phaleron. În 1968 a fost numit secretar al Sfântului Sinod, iar în 1974, la 35 de ani, a fost ales Mitropolit de Dimitriada şi Almiros. Timp de 24 de ani, cât a fost mitropolit, a hirotonit peste 150 de clerici şi a promovat tinerii în diverse respondabilităţi în cadrul administraţiei mitropolitane.
     Autorităţile elene vor decreta patru zile de doliu, iar funeraliile vor avea loc joi, potrivit postului public de televiziune Net.
     Patriarhul Daniel, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ordodoxe Române, va participa, joi, la funeraliile Arhiepiscopului Christodoulos al Atenei şi al întregii Elade, informează Patriarhia Română.
     PF Daniel va fi însoţit de IPS Teofan - Mitropolitul Olteniei, PS Casian - Episcopul Dunării de Jos şi PS Ciprian Câmpineanul - Episcop Vicar Patriarhal. Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade a vizitat România în mai 2000, iunie şi octombrie 2003.

     Ministrul iranian de Externe, Manouchehr Mottaki, declara în decembrie că centrala de la Bushehr va funcţiona "la o capacitate de 50% începând cu vara viitoare", în timp ce un purtător de cuvânt al companiei ruse Atomstroiexport a precizat că aceasta "nu va fi lansată înainte de sfârşitul anului 2008".
     Cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie şi Franţa) alături de Germania au convenit marţi la Berlin asupra unui proiect de rezoluţie care cuprinde măsuri menite să constrângă Iranul să suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului. Iranul nu şi-a modificat însă poziţia.

     Ministerul nu a negat existenţa acestui document, în care adjunctul secretarului de Stat care se ocupă de Afaceri Europene, Daniel Fried, ar fi sugerat preşedinţiei slovene a UE să fie "printre primele ţări din cadrul blocului comunitar care vor recunoaşte independenţa Kosovo". Documentul arată de asemenea, potrivit ziarului, că slovenii "nu trebuie să îşi facă prea multe griji" în legătură cu recunoaşterea independenţei provinciei sârbe cu majoritate albaneză "de către toate statele UE". "Decizia importantă este cea privind misiunea de poliţie şi juridică a UE, care trebuie desfăşurată în Kosovo în pofida reticenţelor Moscovei şi Belgradului", potrivit documentului. Cele 27 de state au decis în decembrie principiul unei asemenea misiuni formate din 1.800 de persoane, misiune care ar urma să fie desfăşurată în curând, în pofida opoziţiei Belgradului.