| Decontarea cu sistemul comunist |
A început plata
despăgubirilor |

Proprietarii despăgubiți - nemulțumiți de sume, dar mulțumiți
că au scăpat de procesele cu statul
|
Primele despă-gubiri în bani au fost
înmânate, ieri, de premierul Călin Popescu Tăriceanu unui număr de 20 de proprietari
ai imobilelor confiscate de regimul comunist, care au optat pentru numerar în locul
acțiunilor la Fondul Propri-etatea.
"Primele persoane beneficiare, din întreaga țară, au
fost primii foști proprietari care au stat la coadă pentru depunerea dosarelor de
despăgubire în bani", a declarat președintele Autorității Na-ționale pentru
Restituirea Proprietăților (ANRP), Ingrid Zaarour, menționând că astfel de
despăgubiri vor fi acordate zilnic pentru 30-50 de persoane. ANRP dispune de 33 milioane
lei pentru acordarea de despăgubiri în bani și urmează să primească alte 22 milioane
lei, a precizat președintele instituției.
Începând cu luna octombrie 2007, foștilor proprietari de
imobile naționalizate li s-a dat dreptul să aleagă cu privire la modalitatea de
valorificare a titlurilor de despăgubire.
Astfel, persoanele care au ales plata în numerar în contul
despăgubirilor, în limită de 500.000 de lei, pot depune cererile la Autoritatea
Na-țio-nală pentru Restituirea Proprietăților de la 1 octombrie, timp de șase luni.
Despăgubirile care depășesc această valoare, vor putea fi acordate parțial în
numerar, restul fiind acoperit de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Până la listarea Fondului, foștii proprietari nu pot
valorifica titlurile primite în contul des-păgubirilor.
Ei pot, însă, opta pentru încasarea în numerar a cel
mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, iar pentru restul banilor trebuie să aștepte
listarea Fondului.
Sursele de finanțare pentru acordarea despăgubirilor în
numerar sunt dividendele aferente acțiunilor deținute de stat la Fondul Proprietatea,
surse menținute până la listarea pe bursă a fondului.
Sumele pe care statul le poate folosi pentru acordarea
dividendelor totalizează 58,79 milioane de lei.
Statul român, repre-zentat de Ministerul Eco-nomiei și
Finanțelor, este acționar majoritar al Fondului Proprietatea, iar alți acționari sunt
persoane private, al căror număr a ajuns, la începutul lunii noiembrie, la 3.006
acționari, cu o participație de 11,26% din capital.
Fondul Proprietatea a început distribuirea dividendelor
pentru acționari la începutul lunii noiembrie, cu o valoare brută pe acțiune de
0,002533334 lei. În primele două săptămâni din noiembrie, un număr de 191 acționari
persoane fizice au primit dividende de la Fondul Proprietatea, în valoare de 31,5
milioane lei, reprezentând aproape 98% din total.
Anul trecut, Fondul a înregistrat venituri de 81,02
milioane de lei și cheltuieli de 8,87 milioane de lei, profitul depășind 72 milioane de
lei. În bugetul de venituri și cheltuieli pentru acest an, veniturile sunt estimate la
225 milioane de lei, iar cheltuielile la 40 de milioane de lei. Creat ca soluție pentru
despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist cărora nu li se mai
pot restitui în natură averile confiscate, Fondul Proprietatea a devenit operațional,
ca societate pe acțiuni înregistrată la Registrul Comerțului, în decembrie 2005. |
UTI cucerește și
subteranul! |
|
Primăria Capitalei și UTI Systems vor semna, săptămâna aceasta,
contractul privind realizarea rețelei de fibră optică Netcity, proiect în valoare de
202 milioane de euro. Împreună cu subcontractorii Ericsson România, Alcatel Lucent și
Neotel, UTI Systems a depus, în august, singura ofertă pentru proiect și va suporta în
întregime costurile aferente acestuia UTI s-a
obligat să încheie lucrările în termen de 36 de luni de la semnarea contractului,
respectiv câte 18 luni pentru fiecare etapă. Totodată, compania va plăti anual
Primăriei redevențe de 12% din veniturile obținute din exploarea rețelei. Rețea-ua va
fi concesionată către UTI Systems pentru 49 de ani, perioadă în care venitul mediu
anual din exploatarea Netcity se va ridica la 35,49 milioane euro. În intervalul
2008-2009, venitul mediu anual va atinge 13,36 milioane euro, iar, în următorii doi ani,
va depăși 26 milioane euro.
Pe lângă administrarea rețelelor de telecomunicații cu fibră
optică din București, UTI Systems se va ocupa și de elaborarea sistemului de management
al traficului, managementul dezastrelor sau managementul informațional din cadrul
municipalității. Câștigătorul are obligația ca, în următorii doi ani, să monteze
rețele de telecomunicații subterane pe 1.350 de străzi, urmând ca, până în 2011,
să finalizeze proiectul pe toate cele peste cinci mii de artere ale Capitalei. Denumit
Rețea metropolitană de fibră optică a municipiului București pentru telecomunicații
- NetCity, proiectul va fi dezvoltat în parteneriat public-privat, Primăria Capitalei
punând la dispoziție domeniul public.
Sistemul presupune coborârea rețelelor în subteran, montarea
de cabluri suplimentare destinate închirierii de către operatorii care vor să furnizeze
servicii de telecomunicații într-o anumită zonă și instalarea unor dispozitive de
control a traficului rutier, de alarmare a populației și de conexiune unitară între
Primăria Capitalei, cele de sector și unitățile subordonate. UTI Systems este parte a
grupul UTI, deținut de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.
Grupul include peste zece companii, ale căror activități se
concentrează pe trei linii de afaceri: IT&C, instalații electrice și mecanice
pentru domeniul construcțiilor. UTI Systems a câștigat licitația și pentru sistemul
de ticketing al RATB și Metrorex. |
Pagină realizată de Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Oportunități |
Când specialiștii în materie vor reconstitui istoria cuvântului ales pentru titlul
însemnărilor de față vor ajunge, fără îndoială, la concluzii cât se poate de
interesante, inclusiv în legătură cu factorii care transformă o noțiune cu conotație
negativă (oportunist) într-una cu sens predominant pozitiv (oportunitate). Dar, până
să ajungem la astfel de subtilități lingvistice, să consemnăm date din actualitatea
imediată care indică o accesare de doar 6 la sută a unor fonduri nerambursabile pentru
coeziune socială, absența oricărei solicitări pentru acreditarea mărcii unor produse
românești tradiționale, folosirea numai în proporție de 12 la sută a surselor de
finanțare a investițiilor pentru infrastructura școlară și numeroase astfel de
situații care, pe alocuri, frizează absurdul.
Când se ivesc asemenea oportunități importante cum sunt banii
pentru realizarea de obiective de mare interes sau cum sunt cele menite să asigure nu
numai creșterea exportului, ci și supraviețuirea unor întregi sectoare de activitate,
reacția firească ar fi cu totul opusă indiferenței, indolenței, nepăsării, așa cum
s-a întâmplat în exemplele evocate. Or, realitatea este alta și s-ar impune să vedem
ce este de făcut pentru a nu se pierde, în continuare, oportunități atât de
ademenitoare.
Să ne referim, bunăoară, la înregistrarea mărcii unor
produse tradiționale. Multă lume își amintește, desigur, de atmosfera tensionată
provocată de tot felul de informații referitoare la consecințele aplicării
standardelor europene în materie de lactate și băuturi alcoolice. Cum așa, să
renunțăm la telemeaua noastră strămoșească, la pălincă, la țuică? (asemenea
perspectivă capătă dimensiuni apocaliptice). Iată, acum, ni se oferă posibilitatea de
a proteja efectiv produsele tradiționale dar nimeni, absolut nimeni, nu s-a înghesuit,
până în prezent, să-și înregistreze "marca". Putem să numim un astfel de
comportament în fel și chip, dar mai important este să se identifice mo-tivele, cauzele
unui asemenea dezinteres de masă.
Noi, în calitate de ziariști, consemnăm opinii care indică,
în majoritatea cazurilor, un deficit cras de informare. Dar, chiar o astfel de premisă
arată că la originea stării de fapt consemnate se află tot instituțiile publice
obligate prin lege să acționeze. În loc să se consume banul public pe tot felul de
campanii contraproductive (surse și pentru acte de corupție), ar fi util să se elimine
deficitul de informare la care m-am referit. Se pot iniția și sondaje de opinie pentru a
se vedea de ce nu există un minimum de interes față de protejarea produselor
tradiționale, deziderat vital pentru un foarte mare număr de concetățeni, de la
producători până la consumatori. Ar fi păcat, ca până la urmă, să ajungem la
concluzia că pierderea oportunităților este, în fond, "apanajul" celor care
nu le merită. |
|