Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat, luni, la Bruxelles, că România nu se va afla printre primele ţări care vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo.

     Ministrul britanic pentru afaceri europene, Jim Murphy, a declarat, însă, că provincia Kosovo merită independenţa, dar aceasta trebuie să fie organizată şi supravegheată. El a precizat că peste 20 de ţări europene sunt gata să recunoască o asemenea declaraţie, dar nu încă toate cele 27. "Nu cred că România va fi printre primele ţări în a recunoaşte un eventual stat independent Kosovo. Sigur va fi o decizie care se va lua la nivel naţional", a declarat ministrul Cioroianu, citat de BBC.
     Printre cele aproximativ cinci ţări care se tem că independenţa unilaterală pentru Kosovo ar încuraja separatismul în Balcani şi în alte parţi ale Europei se numără Grecia, Ciprul, Spania, Slovacia şi România, precizează BBC News Online.
     Termenul pentru negocierile dintre liderii sârbi şi kosovari cu medierea troicii internaţionale, formată din Uniunea Europeană, Statele Unite şi Rusia, va expira la 10 decembrie.
     Mediatorul UE, ambasadorul german Wolfgang Ischinger, a declarat că au fost explorate mai toate opţiunile omeneşte posibile pentru a rezolva ceea ce a numit cvadratura cercului care este problema Kosovo.
     "Am petrecut mult timp cu toate cele 27 membre ale Uniunii Europene, ascultând îngrijorările lor, pe care le consider foarte legitime si serioase. Vom încerca cu toţii să luăm aceste temeri în considerare pe cât se poate, dar sunt mulţumit că inclusiv ţările care au îngrijorări serioase se arată dispuse să considere solidaritatea şi unitatea Uniunii Europene drept o prioritate importantă. Noile ţări membre, în special, au adoptat această atitudine şi asta mi se pare încurajator", a declarat Wolfgang Ischinger la BBC, subliniind că nu se aşteaptă la nici un veto din partea acestora. El a răspuns astfel unei întrebări a BBC referitor la măsura în care a luat în considerare obiecţiile unor ţări precum România.
     La rândul său, viitorul premier kosovar Hashim Thaci a ţinut să calmeze temerile privind o declaraţie de independenţă precipitată, afirmând că orice decizie după 10 decembrie va fi luată în coordonare cu Washington si Bruxelles, conchide BBC News Online.
     De asemenea, The Wall Street Journal comentează că diplomaţii europeni sunt încrezători în faptul că UE va evita o divizare umilitoare în privinţa viitorului provinciei Kosovo.
     O nouă diviziune în cadrul UE riscă să inducă noi dispute interne de genul celor generate de războiul din Bosnia din 1992 şi invadarea Irakului în 2003 când blocul comunitar nu a putut adopta o poziţie unitară, au avertizat diplomaţii europeni.
     O astfel de situaţie ar putea încuraja şi un vot de veto acordat de Rusia politicii comunitare din Balcani, o realitate pe care puţine state UE o doresc, precizează publicaţia citată.
     "De această dată, nu ne putem permite să eşuăm", a declarat un diplomat dintr-un stat comunitar care se opune recunoaşterii independenţei Kosovo, dar care este interesat ca UE să îşi menţină politica externă intactă.
     Miniştrii comunitari de Externe, reuniţi luni, au avertizat liderii albanezi din Kosovo să coordoneze orice declaraţie de independenţă cu restul comunităţii internaţionale pentru a minimiza orice risc de reizbucnire a violenţelor.
     Rusia, Statele Unite şi UE exercită deja presiuni pentru a controla ceea ce se va întâmpla în Kosovo după data de 10 decembrie când liderii albanezi au avertizat că vor declara independenţa provinciei. Rusia suţine că procesul de negocieri poate continua pe termen nelimitat, dar Statele Unite şi UE susţin că noi tratative sunt inutile şi intenţionează să impună o soluţie acestei crize.

     Rezoluţia propusă de social-democraţii europeni privind aplicarea Directivei 38/2004 referitoare la dreptul la liberă circulaţie în UE a fost adoptată, săptămâna trecută, în plenul PE, eurodeputaţii români Adrian Severin şi Dan Mihalache numărându-se printre iniţiatorii proiectului.
     Potrivit rezoluţiei, se reafirmă valoarea libertăţii de circulaţie a persoanelor ca principiu fundamental al UE, parte constitutivă a cetăţeniei europene şi element fundamental al pieţei interne.
     Documentul adoptat aminteşte că Directiva 38/2004 prevede posibilitatea de expulzare a unui cetăţean al UE, dar în limite foarte stricte: ca motiv de expulzare pot figura doar raţiuni de ordine publică, securitate publică şi/sau sănătate publică, dar aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice. Orice astfel de măsură trebuie să fie proporţională şi fondată exclusiv pe comportamentul personal al individului şi în nici un caz pe motivele de prevenţie generală, iar decizia de expulzare este individuală şi trebuie să existe proceduri judiciare şi administrative de atac al acestei decizii.
     Rezoluţia respinge, astfel, principiul responsabilităţii colective şi reafirmă necesitatea de a combate orice formă de rasism şi xenofobie împotriva oricărei forme de discriminare şi de stigmatizare bazată pe naţionalitate sau origine etnică.
     Europarlamentarul PNL Adina Vălean, vicepreşedinte ALDE, susţine că europarlamentarii PD Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi şi Maria Petre au lipsit de la şedinţa PE în care s-a adoptat rezoluţia privind modul de aplicare a Directivei 38/2004 despre dreptul la liberă circulaţie în UE.
     Potrivit Adinei Vălean, rezoluţia votată stipulează foarte clar dreptul oricărui cetăţean european de călători şi de a se stabili oriunde pe teritoriul Uniunii, precum şi limitele în care trebuie să acţioneze statele membre, atunci când acestea doresc să îndepărteze cetăţeni de pe teritoriul lor.

     Biroul de presă a precizat că va oferi amănunte despre eventuala dată la care a fost reprogramată vizita când va avea mai multe detalii.
     D'Alema urma să vină la Bucureşti în 26 noiembrie şi să semneze, împreună cu şeful diplomaţiei române, Adrian Cioroianu, un acord privind minorii neînsoţiţi.