Va dorim o zi buna

Ion Ţiriac

Conform revistei "Forbes", Ion Ţiriac este, la ora actuală, primul român care se numără printre primii 15 miliardari din estul Europei, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari. El ocupă poziţia 13, şi are toate şansele să urce în clasament şi, bineînţeles, să scape de cifra ghinionistă. "Forbes" aminteşte că, pe lângă performanţele personale aduse tenisului românesc, Ţiriac a antrenat supercampioni, precum Boris Becker, Steffi Graf şi Goran Ivanisevici. Cu banii adunaţi a avut capitalul necesar pentru a-şi porni afacerile în stil mare. (A.C.)

Nicolae Dică

Cotidianul spaniol As l-a declarat pe atacantul stelist Nicolae Dică "trompeta meciului" cu FC Sevilla, scor 0-2, din Grupa H a Ligii Campionilor, la fel ca şi la partida tur. "Distanţa ce separă Sevilla de mediocra Steaua a făcut echipa andaluză să fie considerată din start favorită. Steaua? Nimic nou, mulţumim. Românii au fost în teren. Să organizeze un atac le-a dat dureri de cap, iar să ajungă în careul lui Palop, un vis frumos. Dică n-a apărut, iar Nicoliţă a schimbat benzile căutând ceva similar cu un miracol", a scris ziarul amintit. (G.G.)

     - Mai întâi, s-a alipit ca membru al incipientei so-cietăţi civile româneşti post-revoluţionare care s-a coagulat în jurul GDS. Avea să apară, apoi, tot mai frecvent pe la televizor, ba în calitatea respectivă, ba în cea de istoric. O prezenţă plăcută, destul de echilibrată, insistentă în a-şi promova punctul de vedere, a devenit tot mai cunoscut opiniei publice. Adrian Cioroianu, căci despre el este vorba, a găsit cu cale, la un moment dat, că n-ar strica să cocheteze puţin şi cu viaţa politică. A ajuns să ocupe un loc pe băncile Parlamentului României deţinute de liberali
     - De câteva luni bune, Cioroianu a devenit vedetă. Este ministru de Externe şi s-a instalat în fotoliul ocupat, cândva, de Nicolae Titulescu, spre cinstea acestei naţii
     - Prestanţa şi eleganţa cu care s-a prezentat în primele zile ale mandatului ne-au lăsat impresia că n-ar fi cea mai rea alegere şi că, aşa cum s-au descurcat alţii înaintea sa, neavând mai multe atu-uri profesionale, o va scoate la capăt onorabil şi dl Cioroianu. N-a scăpat de gura presei care, cârcotaşă cum îi e felul, a găsit fel de fel de mici obiecţii la activitatea ce-o desfăşura. Când să-şi dea "masteratul", Cioroianu a clacat. L-a luat gura pe dinainte, deşi trebuia să ştie mai bine decât oricine ce-i aceea o declaraţie rasistă şi xenofobă. "Să cumpărăm un teren în deşert şi să-i ducem acolo pe cei asemenea lui Romulus Mailat, care ne fac de râs prin lume", a decretat (nu chiar textual) graţiosul nostru ministru. Fireşte, n-au întârziat să apară replicile şi criticile, ba chiar să se ceară demisia gafeur-ului. Alţii au încercat să-l apere, susţinând că - s-o recunoaştem - mulţi om fi gândit la fel, la nervi
     - Cele trei zile proverbiale (cât ţine o minune la noi) erau pe cale a se epuiza, iar capul dlui Cioroianu avea toate şansele să rămână la locul său. Numai că, vorbă din bătrâni, când e să se-aleagă praful, nu te scapă nimeni: Cioroianu a recidivat
     - Prezent în delegaţia care l-a însoţit, miercuri, pe premierul Tăriceanu, la discuţia cu reprezentanţi ai rromilor din capitala italiană, ministrul-minune a avut un tete-a-tete de câteva minute cu un compatriot pe nume Costel Argint
     - Dl Argint s-a arătat nemulţumit de protecţia pe care autorităţile române i-o oferă domniei sale şi celor asemenea, mărturisind chiar că ar fi intenţionat să-l primească pe ministrul de Externe cu roşii şi ouă de întâmpinare, în semn de protest. A renunţat, însă, rostind doct şi înţelegător că "numai cine nu munceşte nu greşeşte", cu referire la prima gafă a lui Cioroianu, despre care v-am vorbit mai sus (cea cu deşertul)
     - Presa, cu ochii-n patru, l-a interpelat pe Cioroianu ce-a avut de vorbit cu un infractor, comunicându-i oficialului nostru că dl Argint este condamnat definitiv în România, iar pe numele domniei sale a fost emis un mandat internaţional de arestare. "N-am vorbit cu acest domn", a venit replica ministrului, ba chiar şi un comunicat oficial de la minister. Numai că, ghinion, televiziunile filmaseră
- Odată, hai, treacă-meargă, înghiţi, a doua oară, însă, se cheamă recidivă, dle ministru şi nu mai e de acceptat. Aşa că demisia ar mai putea salva ceva din onoarea dvs.

XANTIPA

Regele Mihai s-a serbat la Tismana

Regele Mihai, regina Ana şi principesa Margareta au sosit, miercuri seară, la mănăstirea Tismana, unde ieri, fostul suveran şi-a sărbătorit ziua onomastică.

     Regele Mihai a condus maşina pe traseul Bucureşti-Tismana. După sosirea la mănăstire, membrii Casei Regale au fost primiţi de mitropolitul Olteniei, Înalt Prea Sfinţia Sa Teofan, care a oficiat şi slujba religioasă de sărbătoarea sfinţilor Mihail şi Gavriil.
     Familia regală a fost primită cu pâine şi sare, regele şi regina mergând la mănăstire pentru a se reculege câteva clipe, după care s-au retras pentru a se odihni.
     Principesa Margareta a declarat presei că ziua de 8 noiembrie este una specială pentru familia regală. "Este Sfântul Mihai şi, în fiecare an, alegem un loc diferit pentru a petrece această zi. Anul acesta am ales Tismana, un loc unde nu am mai fost de 11 ani", a spus principesa.
     Mitropolitul Olteniei a declarat că, la finalul slujbei religioase, va rosti o rugăciune pentru Casa Regală, prezenţa regelui şi a reginei fiind "deosebită".
     "Ne bucurăm că Majestatea Sa a ales ca, de ziua onomastică, să vină în locurile în care au venit zeci de voievozi ai Ţării Româneşti şi de unde Tudor Vladimirescu a pregătit armata împotriva ocupanţilor străini şi ne bucurăm şi pentru că Majestatea Sa a decis să petreacă împreună cu locuitorii oraşului Tismana", a precizat IPS Teofan.
     Mitropolitul a mărturisit că l-a cunoscut pe regele Mihai în 1992, fostul Patriarh Teoctist cerându-i, atunci, să oficieze o slujbă în cinstea ve-nirii acestuia în ţară, la biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti.

Punctul pe Y, de Octavian Andronic

Băsescu-nordist, Tăriceanu-sudist!

Vizita lui Traian Băsescu în Norvegia ar trebui să fie una istorică. În primul rând pentru că naţia română s-ar putea lămuri definitiv asupra a două chestiuni controversate: este sau nu Norvegia republică? Face sau nu parte din Uniunea Europeană? La ambele întrebări a dat răspunsuri afirmative reprezentantul cel mai competent al Preşedinţiei - cel care se ocupa la vremea respectivă de alcătuirea programului vizitelor pe care noul preşedinte urma să le întreprindă de-a lungul şi de-a latul lumii. Din păcate, dna Udrea - căci despre dânsa este vorba - nu a supravieţuit prea mult afirmaţiilor sale nonşalante, făcute într-o emisiune de televiziune, prin care a pus o etichetă aproape definitivă asupra calităţii şi competenţei staff-ului pe care şi-l alesese Traian Băsescu. La aproape trei ani de la "eveniment", preşedintele se încumetă să viziteze regatul Norvegiei şi să vadă cum se descurcă această ţară (care nu face parte din Uniunea Europeană) încât a ajuns să aibă cel mai ridicat nivel de trai din Europa. Poate că una dintre primele concluzii pe care le-a tras Traian Băsescu a fost aceea că Norvegia, datorită climei sale, a avut şansa de a nu atrage cohortele migratoare de ţigani care au preferat temperaturile sudului însorit. Este, dealtfel, o realitate istorică, ba chiar aş spune geopolitică, aceea că ereditatea zămislită sub soarele torid al Indiei i-a purtat pe ţigani mai ales spre sudul continentului, unde viaţa e mai uşoară şi cheltuielile de încălzire mai mici. Mi se pare o potriveală plină de tâlc faptul că în aceste zile, cei doi "şefi", aflaţi într-o aproape perpetuă râcă, au ales direcţii diferite de deplasare: în timp ce Tăriceanu a luat drumul istoric al Romei, încercând să-i convingă pe romani că romii nu sunt români, Băsescu s-a deplasat spre nordul plin de fiorduri, unde le-a explicat urmaşilor vikingilor că el se trage direct de la Roma - dovadă şi numele "ocupantului" Daciei, pe care-l poartă cu mândrie. La Roma, Tăriceanu a vorbit cu Prodi şi a încercat să îl sensibilizeze în ideea că ţiganii nu sunt o problemă românească, ci una europeană şi că, deci, Uniunea este cea care trebuie să o rezolve. La Oslo, Băsescu a încercat să-i facă pe norvegieni să înţeleagă că dacă cineva luptă pentru reforma clasei politice din România, acela e el şi nimeni altul, continuând să-şi bombardeze adversarii, de la mii de kilometri distanţă, cu de-acum cunoscutele argumente în defavoarea "tagmei jefuitorilor" din cealaltă tabără. Nu m-aş mira deloc, ca în stilul său inconfundabil, să se ofere să-i ajute pe norvegieni să intre în Uniunea Europeană. Şi, la nevoie, să-i sfătuiască cum şă-şi aleagă un preşedinte...

Ce interpretează Dana Dogaru
în spectacolul "În rolul victimei"?

Pentru a răspude fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici