
"Ne-am gândit că vom ajunge
să înfruntăm mafia drumurilor. Începutul acestei înfruntări
este acum",
a declarat Dinu Patriciu
|
Bitumul cu polimeri trebuia să fie
deja utilizat la construcția de drumuri în România, însă acest tip de produs nu a
putut fi folosit din cauza "mafiei drumurilor", formată din "foști
recepțione-ri și barmani", a declarat, ieri, omul de afaceri Dinu Patriciu.
Noile prevederi, care permit utilizarea, din 2008, a
bitumului modificat cu polimeri pentru construcția de drumuri, reprezintă
"reînnoirea unor acte legislative mai vechi", a căror aplicare a fost
împiedicată de "mafia drumurilor", a afirmat Patriciu.
"Este o reacție a mafiei drumurilor, care nu are
interesul ca, în România, să fie utilizat un produs de calitate. Această mafie este
formată din cei care repară drumuri, care au interesul să sugă banii publici și pe
care îi deranjează să avem drumuri europene, pentru că ar rămâne fără obiectul
muncii", a spus el.
"Mafioții drumurilor, în cârdășie cu politicienii"
Dinu Patriciu a declarat că, în România, există
"o cârdășie între mafioții drumurilor și politicieni", iar presei îi
revine rolul de a demasca încălcările legii. "În România, există o cârdășie
între politicieni și mafioți ai drumurilor, care mută bordurile din loc în loc, fac
reparații proaste ca să le mai facă o dată", a afirmat Patriciu. Întrebat dacă
autoritățile vor putea pune în aplicare prevederile legale privind utilizarea bitumului
modificat cu polimeri, Patriciu a spus că dacă presa va permite "mafioților"
să evite acest lucru, legea nu va fi respectată. "Dacă dumneavostră, presa, o
să-i lăsați pe mafioți în continuare să își facă treaba, nu o să se aplice.
Dumneavoastră trebuie să vă duceți la autorități și să îi trageți de urechi: <<Mă,
băieți, ați prevăzut bitum modificat sau nu>>?
Este treaba consumatorului și a dumneavostră, care apărați interesul public", a
spus Patriciu. El a adăugat că grupul Rompetrol a criticat, în 2003, comercializarea de
produse petroliere contrafăcute, a cerut eliminarea evaziunii fiscale în domeniul
petrolier și liberalizarea pieței energetice. "Nu este pentru prima dată când
Rompetrol promovează pe piața românească un produs, un serviciu care vine în ajutorul
consumatorilor și care se lovește de existența unor interese și practici comerciale
ilegale. La fel ca și atunci, rezistența unor cercuri de interese s-a făcut simțită
și am fost hărțuiți, chiar și judiciar, multă vreme", a spus șeful Rompetrol.
El s-a pronunțat împotriva "bișnițarilor" din piața românească a
construcțiilor. "Nu exită firmă de infrastructură căreia să nu îi acord
calificativul de bișnițari, pentru că, atâta timp cât repară în fiecare an ce au
făcut anul trecut, nu pot să îi numesc altfel", a completat el. Patriciu a
adăugat că Rompetrol va încerca să aibă o cotă cât mai mare pe piața de bitum.
"Este rolul oricărei companii să încerce să aibă o cotă cât mai mare din
piață, dar asta nu înseamnă că pot să fac altceva decât îmi permite Consiliul
Concurenței. Poate vom putea ajunge, în cel mai bun caz, la 30% din piață, dar nu mai
mult, că vin și alții", a arătat el.
Bișnițarii vor fi aduși la sapă de lemn
"Îmi asum riscul de a-i aduce la sapă de
lemn pe bișnițari, cei care le cumpără copiiilor lor automobile Bugatti", a
completat Patriciu. Rompetrol, grup controlat de Patriciu, a început, recent, să
producă bitum cu polimeri, la rafinăria Vega Ploiești. Patriciu a adăugat că
Rompetrol anticipa o confruntare cu cei care se ocupă cu repararea drumurilor.
"Ne-am gândit că vom ajunge să înfruntăm mafia drumurilor. Începutul acestei
înfruntări este acum", a completat Patriciu.
Întrebat cine face parte din "mafia drumurilor",
Patriciu a răspuns că este cazul celor "care cumpără copiiilor mașini de lux din
bani din asfaltări repetate, cu materiale proaste" și a adăugat că nu se simte
măgulit de titulatura de "rege al drumurilor"."Este o problemă pe cât de
importantă pentru cei care călătoresc pe drumurile publice, pe atât de neimportantă
pentru Rompetrol. Românii călătoresc pe drumuri proaste, își pierd timpul stând în
cozi nesfârșite, pentru că se fac asfaltări perpetue datori-tă faptului că nu sunt
respectate normativele", a explicat Patriciu.
El a prezentat avantajele bitumului polimeri-zat, arătând
că produsul este utilizat în toată Eu-ropa, este de calitate, rezistent și necesită
costuri de întreținere și reparații mai mici cu 30%.
"Evident că niște domni își pierd obiectul muncii,
pentru că nu mai repară drumurile în fiecare an, ci o dată la 5-6 ani.
Singurii care nu au interesul ca în România să nu fie
folosit un material modern, sunt cei care repară drumuri, de aici reacția pe care ați
văzut-o", a spus Patriciu. El a precizat că DN 2, între Urziceni și Buzău, a
fost realizat cu bitum polimerizat. "O ironie a sorții face să avem un astfel de
drum, care se numește DN 2, făcut prin hotărârea actualului președinte, care a luat,
la vremea aceea, a luat o decizie înțeleaptă. După opt ani, nu se fac reparații pe
acel drum", a completat Patriciu.
Conform șefului Rompetrol, Uniunea Europeană are acte
normative care prevăd folosirea bitumului polimerizat din 2006, iar la nivel național
există o hotărâre, din 1998, care recomandă utilizarea acestui produs ca fiind cea mai
bună variantă pentru construcția de drumuri. Totodată, în 2002, a apărut un standard
de calitate românesc pentru utilizara acestui tip de bitum.
Patriciu a mai spus că Rompetrol nu este singurul
producător de bitum polimerizat din România, produsul fiind realizat și de firma Colas,
care are o fabrică la Mangalia. |
În termeni de specialitate se numește "determinarea portofoliilor de
credite", iar în limbajul de toate zilele vorbim despre datornici care nu-și
plătesc ratele, la bănci, la termenele angajate. Statisticile care se referă la
numărul con-cetățenilor aflați în această situație și la sumele restante confirmă
și reconfirmă temerile exprimate frecvent în această rubrică (încă din momentul de
început a "exploziei" împrumuturilor pentru consum) că a devenit de neevitat
un fenomen care provoacă mari neplăceri nu numai băncilor, ci întregului sistem de
relații economico-sociale în care suntem integrați (independent de voința noastră).
Când în trei trimestre restanțele s-au majorat cu mai mult de
două ori (de la 323,3 milioane de lei la 703,6 milioane de lei), nu mai putem să vorbim
doar despre rău-platnici, despre cazuri izolate, ci despre un fenomen, fie și numai în
fază incipientă. Restanțierii nu sunt doar persoane fizice, fapt - la rândul lui -
semnificativ pentru starea economiei, pentru climatul general din mediul de afaceri.
Nu este de mirare că reprezentanții băncilor afișează o
mină optimistă și dau asigurări că nu sunt deloc îngrijorați. Drept argument aduc
faptul că ponderea creditelor în lei în totalul împrumuturilor este de
"numai" 1,2 la sută, în condițiile în care profiturile băncilor continuă
să crească. Adică, "are balta pește", bancherii își pot permite luxul de a
risca prin acceptarea unor clienți nu tocmai siguri. În definitiv, profitul contează,
iar cât timp este consistent, "mergem înainte".
S-ar putea observa că, în definitv, cine nu riscă nu
câștigă și că băncile n-au decât să adopte politici de creditare pe care le
consideră oportune pentru ele. Este și nu este așa. Dacă vom lua în seamă doar
experiențele triste din perioada postdecembristă cu falimentul unor bănci, ne dăm
seama că aria celor afectați în astfel de situații este mult mai largă decât a
creditorilor și debitorilor prorpiu-ziși. Întregul sistem bancar se zguduie, iar
asemenea mișcări "seismice" se propagă în întreaga societate. Apoi,
prezintă interes și tipologia restanțierilor. Nu toți și nu majoritatea sunt
rău-platnici. Mersul general al economiei le influențează situația financiară
într-un asemenea grad încât atât planurile personale cât și cele de afaceri sunt
date peste cap. Nici companiile recuperatoare de creanțe nu mai au suficient câmp de
acțiune. Se lovesc de situații-limită când - să folosim un termen neacademic - mai
pot să ia doar praful de pe tobă.
În general, a crescut gradul de îndatorare la nivel național
(nu trebuie să uităm nici datoria externă care "dospește" continuu), ceea ce
este de natură să inducă o temă (dacă nu convine cuvântul "îngrijorare"),
cel puțin, preocupantă. Goana du-pă profit, oricât de legitimă ar fi, poate să ducă
la rezultate perverse, contrare intențiilor (chiar bunelor-intenții), iar semnalele date
de statisticile referitoare la restanțieri se cer receptate măcar cu un dram de
seriozitate. Spre binele tuturor. |