Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat în discuţie, miercuri, cererile a 66 de procurori care au optat pentru transferul la judecătorii, pe 47 de posturi de judecător cu grad de judecătorie.

     Un control al inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii, realizat în 2006, releva că volumul mare de lucrări, schemele incomplete de la Parchete, situaţia incertă a statutului procurorului, condiţiile inadecvate de lucru au determinat procurorii să aleagă roba de judecător. În ianuarie anul acesta, 201 procurori au cerut CSM să li se accepte mutarea la instanţe. Dacă la instanţe doar şapte la sută din posturi sunt vacante, în ce priveşte Parchetele, procentul este de 20 la sută.
     Procurorii luaţi în discuţia CSM au invocat "zvonuri" în sensul excluderii lor din magistratură, în timp ce mass-media, printre alţii, alimentează această rumoare.
     Procurorul Graţiana Isac, membru al CSM, i-a întrebat de ce nu vor să rămână procurori şi să "lupte" pentru statutul lor, răspunsul primit fiind că este o oportunitate pe care nu vor s-o rateze. În pofida faptului că li s-a atras atenţia că ar putea munci mai mult ca judecători, mulţi au spus că nu contează.
     "Într-un an, aţi soluţionat 60 se rechizitorii, gândiţi-vă că veţi intra într-o şedinţă de judecată cu tot atâtea dosare şi veţi fi nevoit să motivaţi sentinţe, să redactaţi minute. Veţi avea mult mai mult de lucru", i-a avertizat preşedintele CSM, Anton Pandrea.
     Un procuror din Harghita a susţinut că şi-a dorit întotdeauna să fie judecător, însă examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii este prea greu, astfel că vrea să valorifice posibilitatea de a deveni judecător prin transfer.

"Să-i convingem să rămână"
     Procurorul general, Codruţa Kovesi, a acordat un interviu pentru MEDIAFAX, în care susţine că procurorii trebuie convinşi să rămână şi să lupte pentru apărarea statutului de procuror independent.

     Cum explicaţi exodul procurorilor către instanţele de judecată?
     Sunt foarte multe cereri ale procurorilor care doresc să treacă în funcţia de judecător. O parte din motivaţiile lor ţin de chestiuni personale, o parte dintre candidaţi au spus că se regăsesc mai bine în funcţia de judecător, însă marea majoritate au invocat statutul incert al procurorului, au spus că, în ultima perioadă, există foarte multe discuţii pe această temă, că nu vor mai fi independenţi, că nu se vor mai bucura de aceleaşi drepturi ca magistraţii judecători.

     Au spus că se simt mai mult asimilaţi nu magistraţilor, ci funcţionarilor publici?
     Tot din cauza unor zvonuri, discutând cu o parte dintre colegii procurori am înţeles că s-au exprimat diferite opinii, că procurorii ar trebui să treacă la Executiv şi, atunci, nu ar mai fi acest statut de procuror independent şi acest lucru i-a determinat să facă cereri să treacă în funcţia de judecător, unde ştim bine cu toţii că sunt inamovibili.

     Sunteţi de acord cu plecările acestea?
     Personal, nu sunt de acord cu aceste plecări. Este adevărat, pe de o parte, că, pentru un procuror, faptul că doreşte să treacă judecător, după o anumită experienţă în această activitate, este un lucru care este foarte bun şi, dacă n-ar exista această lipsă acută de procurori, dacă n-ar exista această criză de procurori în Ministerul Public, cu siguranţă nu m-aş opune, având în vedere că avem aceeaşi pregătire profesională, o anumită experienţă în domeniu. Însă, având în vedere aceste considerente - criza procurorilor în sistem - nu am putut să fiu de acord.

     Ce e de făcut pentru a-i opri?
     Cred că ar trebui să-i convingem să rămână şi să luptăm împreună pentru apărarea statutului de procuror independent.

     Cinci din 66 CSM a admis doar unui număr de cinci procurori să se transfere pe posturi de judecători din cele 66 de cereri formulate. Codruţa Muntean, de la Parchetul Judecătoriei Sălişte, va fi judecător la Judecătoria Alba Iulia, Adriana Filip de la Parchetul Judecătoriei Giurgiu, va fi judecător la Judecătoria Giurgiu, Anca Stana, de la Parchetul Judecătoriei Bistriţa-Năsăud, va fi judecător la Judecătoria Bistriţa-Năsăud, Ioan Ulici, de la Parchetul Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, a fost numit judecător la Judecătoria Sighetul Marmaţiei, iar Maria Duţu, de la Parchetul instanţei supreme, a ajuns judecător la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

     Cei doi oficiali, care s-au întâlnit la iniţiativa diplomatului american, au discutat despre progresele semnificative realizate de România în ultimii ani în ceea ce priveşte crearea unei baze pentru ca procurorii să ancheteze independent infracţiuni complexe, cum ar fi traficul de persoane, infracţionalitatea cibernetică şi corupţia la nivel înalt, informează un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.
     Potrivit sursei citate, Ambasada Statelor Unite sprijină eforturile procurorilor prin sesiuni de pregătire în domeniul tehnicilor moderne de investigaţie, prin vizite de studiu, donaţii de echipamente şi prin alte forme de cooperare în domeniul aplicării legii. Ambasadorul a subliniat că Statele Unite sunt gata să ajute România în eforturile de combatere mai eficientă a corupţiei şi a crimei organizate.
     Ambasadorul şi procurorul general au discutat, de asemenea, despre impactul pe care amendamentele recente aduse de Camera Deputaţilor la Codul penal şi la Codul de procedură penală l-ar putea avea asupra realizării anchetelor şi a capacităţii procurorilor de a proba cazurile în instanţă în mod eficient. Cei doi au fost de acord cu privire la importanţa faptului că numeroase anchete recente realizate de autorităţile române s-au bazat pe instrumente şi tehnici de investigaţie folosite la scară largă în Statele Unite şi în Europa.
     Potrivit comunicatului, ambasadorul Nicholas Taubman a subliniat că numeroşi experţi români şi internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea conform căreia, dacă sunt promulgate, amendamentele propuse ar reprezenta un pas înapoi în eforturile României de combatere a multor tipuri de infracţiuni grave şi de corupţie.

     Totodată, s-a admis şi cererea de detaşare la MJ a lui Dan Romulus Varga, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Satu Mare, pentru un an, începând cu 1 noiembrie.
     Cristescu a fost şi şef al DIICOT, el fiind unul dintre cei doi anchetatori care l-au deferit justiţiei pe sirianul Omar Hayssam, implicat în răpirea jurnaliştilor români în Irak şi care, în 26 aprilie 2006, a fost eliberat de Curtea de Apel Bucureşti. Hayssam a fugit din România la scurt timp.
     Procurorul Cristescu a instrumentat şi dosarul scurgerilor de informaţii de la MApN, iar, împreună cu Ciprian Nastasiu, a făcut cercetări în cazul "Privatizărilor strategice", în care au fost deferiţi justiţiei Stamen Stanchev, Vadim Benyatov, Dorinel Mucea, Radu Donciu şi Codruţ Sereş.