Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Justiție

Externe

Comentariul zilei
Sport

Demnitarul de serviciu

Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Actualitate
Trageți pe dreapta
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Ochii pe Georgia


NATO a criticat aspru Georgia
pentru decretarea stării de urgență
și închiderea presei independente după șase zile
de manifestații antiguvernamentale

     * Trei diplomați ruși au fost acuzați de activități subversive și expulzați din Georgia * În replică, Moscova a cerut unui număr de trei diplomați georgieni să părăsească Rusia *

     "Înaltul Reprezentant i-a cerut lui Peter Semneby să se deplaseze la Tbilisi cât mai repede posibil. Va merge acolo și se va întâlni cu părțile relevante", a declarat o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Javier Solana. Semneby, fost diplomat suedez, este reprezentantul special al UE pentru sudul Caucazului.
     Separat, NATO a criticat aspru Georgia pentru decretarea stării de urgență și închiderea presei independente după șase zile de manifestații antiguvernamentale, apreciind că aceste măsuri contravin valorilor Alianței.
     "Impunerea stării de urgență și închiderea instituțiilor de presă din Georgia, un partener cu care Alianța are un dialog intensificat, generează o îngrijorare deosebită și nu sunt conforme valorilor euroatlantice", a precizat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, într-un comunicat. El a adăugat că NATO urmărește îndeaproape și cu îngrijorare evenimentele și că a cerut Reprezentantului Special al NATO pentru Caucaz să informeze ministrul de Externe al Georgiei că toate părțile trebuie să evite violența și să respecte statul de drept.
     Președintele Mihail Saakașvili a decretat, miercuri, starea de urgență la nivel național pentru o perioadă de 15 zile în urma ciocnirilor violente între manifestanți și forțele de ordine în capitala Tbilisi și a anunțat expulzarea mai multor diplomați ruși. "A avut loc o tentativă de lovitură de stat și trebuie să reacționăm în consecință", a declarat premierul Zurab Norgaideli, adăugând că "starea de urgență va fi ridicată când situația va reveni la normal".
     "Georgia se confruntă cu tensiuni, iar oficiali de rang înalt ai serviciilor speciale ruse sunt implicați. Unii dintre ei se află în Georgia, alții la Moscova", a afirmat Saakașvili. "Unii colaboratori (ai ambasadei) s-au angajat în activități subversive, de spionaj. Aceștia vor fi declarați persona non-grata și vor părăsi Georgia în următoarele zile", a afirmat președintele Saakașvili.
     Aceste măsuri riscă să agraveze din nou relațiile ruso-georgiene, deja tensionate din cauza celor două republici separatiste, Abhazia și Osetia de Sud. Rusia a calificat, imediat, drept "provocare iresponsabilă" decizia Georgiei de a-i expulza pe cei trei diplomați ai săi. Moscova a făcut, de asemenea, apel la aliații occidentali ai Georgiei să exercite presiuni asupra regimului de la Tbilisi pentru a evita "consecințe imprevizibile".
     Însărcinatul cu afaceri georgian la Moscova a fost, deja, convocat la MAE, pentru a i se anunța măsurile împotriva Georgiei după expulzarea a trei diplomați ruși acreditați la Tbilisi, a anunțat agenția RIA. De asemenea, Rusia a cerut unui număr de trei diplomați georgieni să părăsească țara.
     Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, situația din Georgia reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului.
     "Suntem indignați de încălcarea drepturilor omului în Georgia. Considerăm că Georgia se află pe punctul unei crize în ceea ce privește drepturile omului", a adăugat Kaminin.
     Pe de altă parte, Rusia a cerut autorităților georgiene să îi pedepsească pe cei responsabili de atacarea jurnaliștilor ruși în timpul reprimării manifestației opoziției de miercuri, de la Tbilisi.
     Administrația americană a făcut, de asemenea, apel la Guvernul de la Tbilisi și la forțele opoziției să soluționeze diferendele într-un mod pașnic și să evite gesturile susceptibile să ducă la escaladarea violenței.

Temeri la Washington

     Anunțul făcut recent de președintele Mahmoud Ahmadinejad potrivit căruia Iranul deține 3.000 de centrifuge funcționale a generat temeri la Washignton, conform cărora Israelul ar putea accelera pregătirile de atacare a instalațiilor nucleare iraniene, relatează The Times în ediția electronică. Potrivit unor surse militare de la Washington, existența unui număr atât de mare de centrifuge ar putea reprezenta "un punct de cotitură" în cadrul planurilor israeliene de atacare a instalațiilor nucleare iraniene. Statele Unite privesc cu reticență o eventuală ofensivă împotriva Iranului, dar oficialii americani au precizat că în cazul Israelului, aceasta este o "problemă diferită".
     Experții americani susțin că 3.000 de centrifuge funcționale ar putea produce suficient uraniu îmbogățit pentru a produce bomba atomică în mai puțin de un an. Israelul a replicat că nu va tolera un Iran înarmat cu bombă nucleară. "Negocierile nu au oprit și nu vor opri niciodată rachetele", a declarat ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak.

Doliu în Finlanda

     Drapelele naționale finlandeze au fost coborâte în bernă, ieri, în urma masacrului comis de un licean în școala pe care o frecventa, provocând moartea a opt persoane, înainte de a se sinucide, într-una dintre cele mai mari tragedii înregistrate în statul nordic în ultimii zece ani. Ucigașul, impresionat de idei extremiste și mișcări revoluționare, potrivit colegilor și profersorilor săi, își anunțase recent, printr-o înregistrare video pe site-ul YouTube, intenția de a comite un masacru în școala pe care o frecventa.

Scut cu acordul UE și NATO

     Viitorul Guvern polonez este pregătit să continue negocierile cu Statele Unite pe tema unui sistem de apărare antirachetă, însă vrea să implice și partenerii europeni în acest proces, a declarat Donald Tusk, care astăzi va fi desemnat oficial în postul de premier. Tusk, al cărui partid, Platforma Civică, a câștigat alegerile legislative de luna trecută, a declarat că Polonia și Uniunea Europeană trebuie să vadă beneficii clare în domeniul securității, pentru ca Varșovia să aprobe instalarea "scutului antirachetă".
     "Nu avem o doctrină rigidă cu privire la această problemă. Suntem deschiși la argumente pentru și împotriva (scutului)", a explicat Tusk. "Dacă scutul antirachetă ne va intensifica securitatea, vom fi deschiși la negocieri. Dacă vom considera, alături de partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO că acest proiect este ambiguu, va trebui să analizăm acest lucru", a adăugat el.
     Statele Unite susțin că acest scut va proteja Europa, însă planul a porovocat nemulțumirea Rusiei.
     Cabinetul încă în exercițiu al premierului Jaroslaw Kaczynski și președintele Lech Kaczynski au refuzat să ceară sprijin extins în Uniunea Europeană pentru acest scut, afirmând că este o problemă bilaterală.

Pe aceeași lungime de undă

     Ca dovadă a faptului că relațiile dintre SUA și Franța au trecut de faza animozităților, Gerorge W. Bush și Nicolas Sarkozy au convenit să mențină presiunile asupra Teheranului, care a sfidat solicitările internaționale privind întreruperea activității de îmbogățire a uraniului.

     Sarkozy, primul președinte francez proamerican din ultimele decenii, aflat în prima sa vizită oficială la Casa Albă a fost întâmpinat cu o căldură rezervată de obicei britanicilor, în baza unei "relații speciale", care a făcut din aceștia aliații cei mai apropiați ai Statelor Unite. Președintele francez a preferat să se concentreze pe ceea ce Parisul și Washingtonul au în comun și a precizat că valorile democrației și libertății trebuie promovate în comun.

Comentariul zilei, de Răzvan Voncu

"Democrația" stării de urgență

     În ultima săptămână, a putut fi vizionată pe canalele de știri o caracteristică eminentă a regimurilor democratice patronate de Statele Unite ale Americii: starea de urgență. Situația din Pakistan și, mai ales, din Georgia (aceasta din urmă, ocultată de televiziunile noastre, dar mediatizată de CNN și Euronews) ne demonstrează că, în mod indiscutabil, Washingtonul nu este un susținător al democrației pe plan global, așa cum afirmă, ci, dimpotrivă, unicul reazem al dictaturilor.
     Scenariul, în Georgia și în Pakistan, a fost identic. În amândouă zonele, SUA au avut interese strategice. Conducerile ambelor state au venit la putere prin lovituri de stat și s-au legitimat prin alegeri cu scor dinainte cunoscut. Și în Pakistan, și în Georgia, expresia finală a democrației o constituie arestarea opozanților, închiderea canalelor de comunicare și persecutarea mass-media, iar, în final, bastoanele de cauciuc, gazele lacrimogene și starea de urgență.
     Dacă, în Pakistan, se poate vorbi de alte cauze ale revoltei populației - cum ar fi dezacordul față de politica externă a președintelui Musharraf sau fidelitatea față de islam, împotriva unui regim laic - , în Georgia, "democrația" lui Mikhail Saakașvili s-a manifestat prin corupție generalizată, criză economică, teroare la adresa opozanților, crime, arestări și destituiri arbitrare. "Pro-occidentalul" și "democratul" Saakașvili, prietenul dlui Băsescu al nostru, s-a îmbogățit confiscând averile rivalilor uciși și se menține la putere călcând pe cadavre. Reprimarea sălbatică, demnă de preistoria comunismului, a manifestațiilor de la Tbilisi demonstrează în ce mod și cu ce mijloace înțelege președintele georgian să practice democrația.
     Nimeni nu neagă că Rusia are interese în zonă și că Moscova a răspuns cu duritate, în manieră imperială, la provocările președintelui georgian. Totuși, afirmațiile lui Saakașvili, intens difuzate de media pro-americană, conform cărora revoluția în curs la Tbilisi este orchestrată de Rusia, nu pot fi acceptate din cel puțin două motive: 1) în stradă sunt zeci de mii de oameni, nu doi-trei complotiști, și, mai ales, 2) dacă Rusia dorea cu adevărat să joace tare, avea o modalitate mai simplă decât nesigura revoluție: închiderea conductei cu gaze. Pentru că nicio lege din lume nu obligă Federația Rusă să vândă gaze cuiva anume.
     Oricum, dincolo de aceste provocări și diversiuni ale "micului Stalin portocaliu", rămân imaginile cu zeci de mii de oameni simpli, cerând un dialog democratic, și primind de la milițienii lui Saakașvili doar bastoane în cap și gaze lacrimogene. Aceste imagini au compromis definitiv imaginea regimului de la Tbilisi și orice tentativă de resuscitare artificială este sortită eșecului. Căci incapacitatea lui Saakașvili de a dialoga și de a găsi o formulă politică, democratică, de ieșire din impas (oamenii nu cereau decât ceva mai multă pâine și ceva mai puțină teroare) este o dovadă definitivă a spiritului său dictatorial, profund anti-european.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.