Preşedintele Tarian Băsescu a pierdut procesul cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, instanţa Curţii de Apel Bucureşti respingând, ieri, ca neîntemeiată contestaţia şefului statului faţă de decizia de avertisment dată de CNCD în cazul jignirii unui reporter tv. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată prin recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

     Joi, în faţa instanţei, avocatul lui Băsescu a declarat că nu există un text de lege în baza căruia preşedintele a fost sancţionat cu avertisment de CNCD, apreciind că sancţiunea privind discriminarea trebuie reglementată printr-o lege specială. El a precizat că afirmaţia şefului statului nu poate fi catalogată ca discriminatorie. Apărătorul preşedintelui a apreciat că actul de discriminare este atunci când persoana în cauză face o comparaţie. "Prin declaraţia sa, Traian Băsescu nu a făcut o analiză comparativă şi discriminatorie. Din analiza afirmaţiei nu se poate trage concluzia că ar avea scop afectarea unor drepturi ale etniei rome. Trebuie să se constate că nu a existat intenţia de a se face o discriminare. Buna credinţă a domnului Traian Băsescu nu se discută", a susţinut avocatul.     Potrivit acestuia, Traian Băsescu ar fi făcut acea afirmaţie "într-un moment agitat", preşedintele fiind afectat în acele zile de presiunea media. El a mai arătat că afirmaţiile au fost făcute într-un cadru privat, motiv pentru care nu pot fi folosite drept probă.
     Reprezentantul CNCD a afirmat că, raportându-se la funcţia pe care o are, preşedintele nu trebuia să facă acea afirmaţie, chiar dacă era într-un spaţiu privat. "Afirmaţia a fost înregistrată pe telefon. Domnul preşedinte trebuia să aibă grijă chiar şi în spaţiul privat. Este permisă o astfel de afirmaţie chiar şi în spaţiul privat ? Viza demnitatea persoanei la care făcea vorbire. Noi credem că, în raport cu calitatea domnului Băsescu, aceea de preşedinte, era o chestiune care trebuia adusă la cunoştinţa opiniei publice", a spus acesta.
     Reprezentantul CNCD a adăugat că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România ar trebui să se raporteze în mod evident la normele internaţionale. "România poate fi sancţionată dacă nu combate toate formele de discriminare. Un act de discriminare poate fi şi o atitudine negativă faţă de o altă persoană, o ofensă cu ţintă directă şi nu putem să spunem că nu a avut efecte", a spus acesta.
     În 23 mai, CNCD a decis să-l sancţioneze pe preşedintele Traian Băsescu cu avertisment, stabilind, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei "ţigancă împuţită" de către şeful statului, la adresa jurnalistei Andreea Pană de la Antena 1, este o discriminare.
     În ceea ce priveşte apelativul "păsărică" utilizat de Băsescu în discuţia cu jurnalista, CNCD a decis că "fapta nu e de natură să atragă răspunderea contravenţională", însă "limbajul folosit nu e unul adecvat". Preşedintele Traian Băsescu a respins categoric decizia CNCD, considerând inacceptabil ca o discuţie în intimitate să fie analizată de o instituţie a statului român şi a apreciat că trustul Intact este cel care trebuie să îşi asume efectele publice ale deciziei de a face publică o discuţie privată. Şeful statului a atacat decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti.

Rromani CRISS poate folosi precedentul
     Avocatul Rromani CRISS, Marian Mandache, susţine că, în condiţiile în care decizia prin care instanţa a respins ca neîntemeiată contestaţia preşedintelui Traian Băsescu la hotărârea CNCD, de a-l sancţiona cu avertisment pentru folosirea sintagmei "ţigancă împuţită", va rămâne definitivă, respectiva decizie va putea fi utilizată ca ar-gument şi în procesul prin care Rromani CRISS a contestat decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, considerând-o prea blândă.
     Mandache a precizat că, în procesul pe care RC l-a deschis împotriva CNCD, organizaţia solicită ca şeful statului să fie obligat, prin hotărâre judecătorească, la scuze publice, atât faţă de rromi, cât şi faţă de femei.
     "Demersul nostru vizează, de fapt, două aspecte. Pe de o parte, cerem constatarea faptului că nu numai afirmaţia <<ţigancă împuţită>>, ci şi apelativul <<păsărică>> reprezintă un act de discriminare, ultimul constituind un act discriminatoriu faţă de femei. În al doilea rând, am atacat decizia CNCD considerând că pedeapsa aplicată - avertisment - este prea blândă, fiind necesar ca prejuduciul moral săvârşit prin actele de discriminare să fie reparat prin scuze publice", a explicat Mandache. (A.M. PRESS)

     "Puteam să am un mandat uşor, dar mi se pare că, dacă făceam aşa, garantând liniştea în ticăloşie, nu aş fi făcut ce trebuie, pentru că este ultimul man-dat în care structurile create în tranziţie mai pot fi zgâlţâite", a spus Băsescu. El a adăugat că, dacă aceste structuri "mai prind un mandat" în care să se consolideze, atunci, în stat, puterea nu va mai fi exercitată de cei care au fost desemnaţi prin vot, "ci politicienii devin nişte maimuţele ale oligarhiei financiare".
     Preşedintele a menţionat că şi el provine din această clasă politică, ce a reuşit să aducă România în NATO şi UE, dar care şi-a încheiat misiunea, nemaifiind credibilă. "Dacă vă uitaţi în Parlament, încrederea populaţiei este de 16-18-20%, incredibil de scăzut şi, pe de altă parte, relaţiile create între structurile de putere, instituţii şi patroni de media nu mai pot permite deconectarea lor unul de altul şi, atunci, singura soluţie este să ne cureţe pe toţi electoratul prin vot uninominal", a spus Băsescu. El a recunoscut că nu a fost, iniţial, adept al votului uninominal, însă, văzând rezistenţa la schimbare a clasei politice, şi-a dat seama că e mai bine să aplici "un sistem dur". "Sigur, acum problema este dacă şi românii vor, dacă vor spune, pe 25 noiembrie, că vor, e o problemă de vot. S-ar putea să spună că nu vor şi, atunci, nu-i, nu-i, asta e", s-a arătat Băsescu resemnat.
     Băsescu a spus, referindu-se la parlamentari, că unii sunt naivi, alţii sunt anexe ale grupului de conducere, iar alţii nu ştiu ce fac. "Nu poţi să pui egal, una-i Hrebenciuc, alta-i un amărât care nu ştie de ce este în Parlament, dar a fost şi el pe listă", a mai afirmat Băsescu.
     Întrebat despre situaţia din Italia, el a amintit că, în trecut, premierii Silvio Berlusconi şi Romano Prodi nu aveau decât cuvinte de laudă la adresa românilor, în condiţiile în care aceştia nu au apărut în Italia de la 1 ianuarie 2007. "Acolo lucrurile sunt mai complicate, dacă nu ar fi presa, v-aş spune. Dacă v-aş spune tot ce ştiu, s-ar învenina atmosfera şi obiectivul meu este ca atmosfera politică să fie pusă la nivel minim agresiv în momentele astea", a spus Băsescu. El a amintit că premierul Tăriceanu s-a deplasat la Roma pentru găsirea unor soluţii. "Esenţial este că România nu vrea ca, ocazionat de această criză, să genereze o slăbire a relaţiilor excepţionale pe care le are cu Italia", a spus Băsescu. În opinia sa, incidentele trebuie depăşite, iar politicienii trebuie să aibă înţelepciunea să analizeze realist situaţia, iar cele două părţi să nu arunce responsabilitatea de la una la alta.

     Imagini difuzate, ieri, de posturile de televiziune îl prezintă, însă, pe Cioroianu stând de vorbă cu Costică Argint, cu o mână pe umărul acestuia. Delegaţia condusă de Tăriceanu a avut o întâlnire cu o delegaţie a românilor din Italia, la care au participat şi lideri ai cetăţenilor de etnie rromă aflaţi în această ţară. Unul dintre lideri, Costel Argint, a reproşat ministrului de Externe declaraţia recentă privind deportarea în deşert a românilor infractori, adăugând, însă, că membrii comunităţii sale au decis să-l ierte. "Numai cine nu munceşte, nu greşeşte", i-a spus acesta ministrului Cioroianu.
     Argint are emis pe numele său mandat internaţional de arestare, care nu poate fi pus în aplicare pentru că, între timp, acesta a obţinut statutul de azilant politic în Italia. Surse din Poliţie au declarat că, în aprilie 1997, Argint a fost cercetat pentru ultraj contra bunelor moravuri, după ce a intrat într-un bar din comuna vrânceană Găgeşti, a distrus mai multe bunuri şi a rănit grav două persoane. În acelaşi an, în timpul procesului, a fugit din ţară, în Italia. Cinci ani mai târziu, în 2002, la solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vrancea, pe numele lui Costică Argint a fost emis mandat de urmărire internaţională. După alţi cinci ani, în iunie 2007, la solicitarea Tribunalului Vrancea, a fost emis mandat internaţional de arestare, bărbatul fiind condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru fapta sa.
     Argint s-a întâlnit şi cu şeful de Cabinet al premierului, Mihnea Constantinescu, pentru o discuţie prealabilă întâlnirii cu primul-ministru privind problemele rromilor. "M-am întâlnit cu domnul secretar, şef de Cabinet al domnului prim-ministru, Mihnea (Constantinescu - n.r.), un om de mare ispravă, un om care îşi doreşte să facă lucruri bune pentru comunitatea românească", a spus Argint. Costel Argint a fost prezent adesea la emisiuni de televiziune în Italia şi la întâlniri cu oficialităţile.

"Regina Rromilor" bagă o strâmbă
     Membrii comunităţii româneşti din Italia au reclamat premierului Tăriceanu lipsa sprijinului financiar din partea statului român şi a unor garanţii privind siguranţa locului de muncă în ţară, iar o femeie de etnie rromă, prezentată ca "Regina Rromilor din Europa", a cerut teren pentru "nomazi". Ei au reclamat premierului că nu sunt ajutaţi financiar de statul român, nici la rezolvarea problemelor elementare, precum repatrierea persoanelor decedate, că nu au garanţia siguranţei locului de muncă în România în cazul în care ar reveni în ţară, că taxele percepute de consulatul român sunt prea mari, iar programul de lucru cu publicul, mult prea redus. "Regina Rromilor Ţigani şi a Săracilor din Europa" a explicat premierului, vorbind stricat româneşte, că trăieşte de 18 ani în Milano şi doreşte ca statul român să acorde sprijin la cumpărarea unui teren pentru "nomazii cu fuste". Ea a arătat că primii vizaţi pentru expulzare sunt cetăţenii de etnie rromă şi a cerut programe sociale pentru in-tegrarea persoanelor în vârstă care se întorc în România.
     Premierul Călin Popescu Tăriceanu a asigurat că toate problemele sunt avute în vedere de autorităţile de la Bucureşti şi le-a prezentat, succint, oportunităţile de angajare pe piaţa românească.

Spania e în alertă
     Decretul privind expulzările, aplicat la Roma, a speriat comunităţile de rromi din Italia, care ar putea lua calea Spaniei. Aşa susţine cotidianul spaniol "ABC", în ediţia sa online. Românii de etnie rromă preferă în special Madridul, dar şi regiunea Castellon, unde trăieşte deja o impresionată comunitate românească. Cotidianul spaniol menţionează că unii dintre cei care vor lua calea Spaniei au antecedente penale şi, cel mai probabil, îşi vor continua activităţile infracţionale. În comunităţile din Madrid şi Castellon, 8 la sută dintre români sunt rromi.