Compania de servicii imobiliare Jones Lang LaSalle a întocmit un raport din care reiese că chiriile spaţiilor comerciale din Bucureşti sunt printre cele mai mari din Europa ajungând la 100-150 de euro pe metru pătrat pe lună, în timp ce pentru birouri, acestea sunt printre cele mai reduse din regiune, fiind cuprinse între 20 şi 22 euro/mp/lună.

     Începând cu 2002, oferta de spaţii de birouri a crescut constant, cererea rămânând mai mare decât oferta. Pentru anul 2008, compania a estimat că vor fi livraţi pe piaţă 300.000 de metri pătraţi de birouri, iar, în 2009, vor apărea încă 350.000 de metri pătraţi. Din acest motiv, spre sfârşitul anului viitor, este de aşteptat ca, pentru prima dată, oferta să depăşească cererea. Nivelul de absorbţie din 2007 este previzionat la circa 200.000 de metri pătraţi, cel mai mare din ultimii ani, în condiţiile în care, în primul semestru, au fost livrate pe piaţă proiecte de birouri totalizând 140.000 de metri pătraţi. Potrivit datelor companiei, chiriile percepute pentru birourile din Bucureşti ajung până la 20-22 euro pe metru pătrat pe lună, fiind printre cele mai reduse niveluri din Europa. Spre comparaţie, în Varşovia, chiriile ajung la 25 de euro pe metru pătrat, în timp ce, în capitalele vest-europene nivelul chiriei lunare depăşeşte 40 de euro pe metru pătrat. Chirii mai reduse sau egale cu cele din Bucureşti sunt înregistrate în Praga şi Budapesta. În aceste capitale, au avut loc evoluţii ciclice ale chiriilor. Şi pentru Bucureşti, se estimează că mărirea ofertei de birouri va pune presiune pe chirii, care ar putea să se reducă în unele cazuri.
     În opinia lui Charles Krick, associate director în cadrul LaSalle, stocul de birouri din Bucureşti se situează în jurul a 900.000 de metri pătraţi, în timp ce, în Praga şi Budapesta, proiectele de acest gen totalizează circa două milioane de metri pătraţi.
     În ceea ce priveşte piaţa spaţiilor comerciale din capitală, analiştii companiei americane, apreciază că nivelul chiriei este foarte ridicat, ajungând la 100-150 de euro pe metru pătrat pe lună. În funcţie de chiriile la spaţiile comerciale, Bucureştiul ocupă a treia poziţie în topul oraşelor din Europa, fiind devansat de Moscova, cu peste 200 de euro/mp/lună şi de Bruxelles, cu 150 de euro/mp/lună.
     Cele mai mari chirii în Bucureşti se înregistrează pe bulevardul Magheru, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţi. În centrele comerciale de tip mall, chiriile variază între 30-70 de euro pe metru pătrat. Stocul spaţiilor comerciale din Bucureşti totalizează circa 160.000 de metri pătraţi, în timp ce, în întreaga ţară, proiectele de retail reprezintă 500.000 de metri pătraţi. Densitatea spaţiilor comerciale din România este de 25 mp/1.000 de locuitori, în timp ce media europeană ajunge la 170 de mp/1.000 de locuitori. În aceste condiţii, României îi lipseşte o ofertă adecvată pe segmentul de retail. Şi Bucureştiul, cu o densitate de 82 mp/1.000 de locuitori, se află în urma altor capitale din Europa Centrală şi de Est, precum Varşovia (592 mp/1.000 locuitori), Praga (548 mp) şi Budapesta (461 mp). Compania LaSalle estimează, pentru următorii doi sau trei ani, o creştere de patru ori a ofertei de centre comerciale, dacă vor fi terminate toate cele 30 de proiecte care sunt anunţate în întreaga ţară. Dintre acestea, zece complexuri comerciale vor fi dezvoltate în Bucureşti. După terminarea proiectelor anunţate, ar putea apărea fenomenul de supra-ofertă, iar cei mai avantajaţi vor fi cei care au intrat primii pe piaţă.

     Reprezentanţii Ford care au cumpărat pachetul de acţiuni al statului de la Automobile Craiova nu au dorit terenurile deţinute de companie, motivând că nu îi interesează să facă speculaţii imobiliare. Toate aceste terenuri vor rămâne într-o societate comercială, în care statul român şi ceilalţi acţionari de la Automobile Craiova vor avea participaţii proporţional cu acţiunile deţinute în companie. Preşedintele AVAS a explicat că Automobile Craiova are terenuri în mai multe oraşe din ţară, unde a avut reprezentanţe auto, care s-ar ridica la 400 de milioane de euro, iar, în conturi, ar mai avea aproximativ 100 de milioane de euro, sume care vor fi însă stabilite cu certitudine în urma unui audit intern. "Nu am vândut Ford decât halele, utilajele, angajaţii şi terenurile de sub hale să-şi facă producţia de autoturisme la Craiova. Pentru ceea ce am vândut şi pentru efortul investiţional la care s-a angajat considerăm că preţul pe care l-am primit pe pachetul de acţiuni nu poate fi catalogat ca fiind unul <<de nimic>>, <<prea mic>> sau <<de doi bani>>", a mai declarat Atanasiu. El a adăugat că înfiinţarea noii societăţi este stipulată în contractul de privatizare semnat cu Ford, compania angajându-se că va prelua doar o parte din activele Automobile Craiova fără terenuri şi lichidităţi. Teodor Atanasiu a explicat că s-a apelat la această soluţie deoarece Ford a grăbit semnarea contractului pentru a putea începe producţia la Craiova, iar înfiinţarea legală a unei asemenea societăţi ar fi durat circa 400 de zile. Referindu-se la viitorul societăţii care urmează să fie înfiinţată, Atanasiu a spus că statul român nu poate să facă decât un singur lucru "să-şi valorifice acţiunile la această societate sau să-şi valorifice activele fixe transformându-le în active circulante, numiţi bani, şi apoi să lichideze societatea şi să-şi ia cota de bani cuvenită conform numărului de acţiuni deţinute".

     Chiţoiu nu a precizat dacă plăţile au fost efectuate de către companie, în nume propriu, sau de acţionari. El nu a menţionat nici nivelul sumei rămase de plată pentru stingerea definitivă a datoriilor companiei către stat. Liderul sindical al rafinăriei, Ion Marian, a declarat, la sfârşitul lunii august, că datoriile pe care firma le mai are de plătit statului român se ridică la 800 de milioane de lei, întrucât instanţele din Braşov au admis contestaţia Rafo cu privire la calculul efectuat de ANAF pentru datoriile şi penalităţile din contul companiei. ANAF a evaluat, în luna martie, la 1,22 de miliarde de lei datoriile totale ale rafinăriei din Oneşti către Fisc; 541,3 milioane de lei reprezentau obligaţii principale, iar restul de 682,82 milioane de lei erau obligaţii fiscale accesorii (dobânzi şi penalităţi). Rafo, care şi-a reluat recent activitatea, funcţionează la capacitate normală. Rafinăria a încheiat, în luna iunie, un contract de procesare a ţiţeiului valabil pe trei ani cu firma Fair Energy, taxa de procesare fiind de 54 de dolari pe tonă. Compania şi-ar putea majora capitalul social cu 50 de milioane de dolari, prin aportul acţionarului majoritar, în vederea achiziţiei de utilaje şi echipamente tehnologice, necesare pentru producţia de carburanţi la standarde Euro 5.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro