Fostul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, i-a avertizat pe conaţionalii săi cu privire la riscurile reapariţiei stalinismului, afirmând că ţara lor riscă să uite trecutul nefericit, relatează Reuters.

     "Ar trebui să ne amintim de cei care au suferit, deoarece aceasta a fost o lecţie pentru noi toţi", a afirmat Gorbaciov într-o conferinţă de presă susţinută cu prilejul aniversării a 70 de ani de la instalarea regimului dictatorial al lui Iosif Stalin.
     "Trebuie să eliminăm din noi înşine orice urmă de stalinism, nu în picături mici, ci cu paharul sau chiar cu găleata", a adăugat fostul lider sovietic. "Există oameni care susţin că preşediniţia lui Stalin a fost o Epocă de Aur, în timp ce teoria lui Nikita Hruşcev a fost o mare utopie, iar neostalinismul lui Leonid Brejnev a fost continuarea Epocii de Aur", a comentat el.
     Istoricii estimează că până la 13 milioane de persoane au fost ucise sau trimise în lagăre de muncă în fosta Uniune Sovietică între 1921 şi 1953, anul în care Stalin a murit.
     În pofida recordului de victime din timpul regimului lui Stalin, sondajele recente arată că foarte mulţi tineri ruşi au o părere favorabilă despre fostul lider sovietic, iar anul acesta au existat încercări de a relua practicile lui abuzive, care au avut ecou în rândul tinerilor naţionalişti.
     Aproape 45 la sută dintre aceştia afirmă că Stalin a făcut mai mult bine decât rău, iar jumătate consideră că a fost un conducător înţelept, potrivit unui sondaj realizat în iulie de centrul Iuri Levada.
     Un serial documentar difuzat la ore de maximă audienţă la începutul acestui an a atras o serie de critici vehemente deoarece a încercat să îl înfăţişeze pe Stalin într-o nouă lumină, în calitate de persoană care avea o conştiinţă, în ultimile zile de viaţă, aflată în căutarea relaţiei sale cu Dumnezeu.
     Preşedintele Vladimir Putin nu l-a lăudat niciodată pe Stalin, dar a reuşit să stârnească o serie de controverse în cadrul unei întâlniri cu profesorii când a afirmat că Rusia "nu ar trebui să permită altora să ne impună un sentiment de vinovăţie", adăugând că statul "nu a avut pagini atât de sumbre (de istorie) ca în cazul nazismului".
     Un nou manual de istorie redactat în parte de şeful echipei de strategi politici ai lui Putin, Vladislav Surkov şi publicat în iunie îl descrie pe Stalin ca fiind dur, dar în acelaşi timp "cel mai de succes lider al URSS".
     Manualul prezintă foarte puţine detalii cu privire la Marea Teroare, subliniind în schimb realizările lui Stalin în ceea ce priveşte relansarea economiei sovietice după cel de al doilea război mondial şi industrializarea ţării.
     "În timpul regimului său, teritoriul ţării s-a extins până la graniţele fostului Imperiu Rus (şi uneori chiar dincolo de acestea), s-a câştigat cel mai mare război - Marele Război Patriotic, s-a realizat industrializarea şi s-a revoluţia culturală" din Rusia, scrie manualul.

     Aproximativ 17.000 de persoane au depus cereri de azil în Suedia în perioada ianuarie-iunie 2007, cu 14 procente mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
     Statele Unite ocupă însă detaşat primul loc în privinţa numărului de cereri de azil primite în prima jumătate a anului, care se ridică la 26.800.
     Peste jumătate dintre cererile de azil înregistrate în Suedia au fost depuse de cetăţeni irakieni. Cei 9.300 de irakieni care au depus cereri de azil în Suedia reprezintă peste jumătate din numărul total al irakienilor care înaintează astfel de solicitări la nivel mondial.
     "Dacă actuala tendinţă continuă, până la sfârşitul anului numărul cererilor de azil depuse de irakieni ar putea atinge nivelul înregistrat în perioada 2000-2002, când o medie anuală de 40.000-50.000 de cetăţeni irakieni încercau să obţină azil în cele 36 de state industrializate", a precizat UNCHR.
     UNCHR justifică popularitatea de care se bucură Suedia prin comunitatea sunnită irakiană extinsă din statul scandinav şi "reţeaua sa socială puternică".
     Suedia este urmată de Grecia în privinţa numărului de cereri de azil, cu 14.700 de astfel de solicitări depuse. Franţa, Marea Britanie şi Canada ocupă locurile următoare.

     "S-a decis ca Nicolae, Aleksandra, Aleksei, Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia Romanov nu pot face obiectul unei reabilitări", a declarat Parchetul într-un comunicat, adăugând că verdictul urmează să fie examinat şi de Curtea Supremă de Justiţie a Rusiei. Pentru Parchet, "nu există dovezi concrete privind existenţa anumitor decizii oficiale" privind recurgerea la "represiune împotriva defuncţilor". Potrivit procurorilor, Nicolae al II-lea, soţia sa Aleksandra şi cei cinci copii, luaţi prizonieri şi apoi executaţi de Ceka, poliţia politică a lui Lenin, la 17 iulie 1918 la Ecaterinburg, oraş din Munţii Urali, nu au fost victime ale represaliilor politice, ci ale unei crime premeditate de drept comun. Presupusele rămăşiţe pământeşti ale ţarului Nicolae al II-lea şi ale unor membri ai familiei sale, descoperite în 1991, au fost înhumate în iulie 1998 la Sankt-Petersburg pe fondul unor dispute intense privind autenticitatea lor. Ultimul ţar al Rusiei şi familia sa au fost canonizaţi în 2000 de Biserica Ortodoxă Rusă. Potrivit cotidianului "Gazeta", specialiştii ruşi au confirmat, recent, că osemintele descoperite lângă Ekaterinburg, aparţin copiilor ţarului Nicolae al II-lea - Aleksei şi Maria. În aceste condiţii, toate cadavrele găsite pot fi recunoscute de Biserica Ortodoxă Rusă drept moaşte sfinte.