Partidul Regiunilor, condus de premierul ucrainean Viktor Ianukovici a depăşit formaţiunea fostului premier Iulia Timoşenko şi s-a clasat pe prima poziţie, după numărarea a 77 la sută din voturile exprimate în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, a declarat luni un oficial, citat de Reuters.

     Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Partidul Regiunilor a obţinut 32,3 la sută din voturi, faţă de 32,1 la sută câştigate de formaţiunea lui Timoşenko.
     Rezultatele parţiale arată că alte formaţiuni care au depăşit pragul electoral de trei procente, necesar pentru a fi reprezentate în Parlament, sunt Partidul Comunist (5,16 procente) şi Blocul Litvin (4,08 la sută). Partidul Socialist, care obţinuse 3,19 la sută după numărarea a 50 la sută din voturi, a înregistrat un regres, câştigând doar 2,98 de procente şi neputând, în acest moment, să intre în Parlament.
     În mod tradiţional, numărătoarea voturilor decurge mai rapid în vestul Ucrainei, fapt ce plasase iniţial Blocul Iuliei Timoşenko pe locul întâi, însă, pe parcursul numărării voturilor, Partidul Regiunilor a trecut în fruntea clasamentului. Această formaţiune deţinea primul loc în opţiunile electoratului ucrainean, potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne, cu circa 35% din voturi.
     Pe locul al doilea în aceleaşi sondaje se plasează Blocul Iuliei Timoşenko, cu 31% din sufragii, urmat de Blocul pro-prezidenţial, cu 14,5%, Partidul Comunist şi Blocul Litvin, fiind cotate cu 5%, respectiv, 3,7% din voturi.
     În contextul în care niciuna din cele cinci mari forţe care vor intra în parlament nu va avea peste 50% din sufragii, majoritatea parlamentară se va constitui pe bază de coaliţie. Ţinând cont de rezultatul peste aşteptări al Blocului Iuliei Timoşenko, coaliţia "portocalie", formată din acest bloc şi Blocul proprezidenţial sperau ieri dimineaţă să revină la guvernare. Blocul pro-prezidenţial a anunţat deja că o va susţine pe Iulia Timoşenko şi pentru funcţia de prim-ministru.

Voinţa alegătorilor trebuie respectată
     Eurodeputatul Adrian Severin, care conduce misiunea de observatori ai PE la alegerile din Ucraina, a declarat, pentru Mediafax, că, deşi au fost constatate imperfecţiuni tehnice la scrutinul legislativ, acestea nu sunt de natură să afecteze rezultatul alegerilor.
     "Din punct de vedere tehnic s-au constatat o serie de imperfecţiuni care îşi au sursa atât într-o legislaţie ce nu a reuşit să înlăture toarte posibilele vulnerabilităţi în calea posibilelor încercări de fraudă, precum şi într-o serie de deficienţe organizatorice", a spus Adrian Severin. El a adăugat însă că, în opinia sa, "este imposibil de afirmat că rezultatele ar putea fi influenţate în mod semnificativ de aceste imperfecţiuni".
     Adrian Severin a explicat că un aspect pozitiv al scrutinului a fost atmosfera "calmă, lipsită de dramatism" în care acesta s-a desfăşurat. "Partea mai puţin bună este aceea că, totuşi, la mulţi dintre alegători s-a putut simţi un anume scepticism, o anume lipsă de încredere în utilitatea gestului lor", a adăugat el.
     Severin a adăugat că principalul mesaj care trebuie transmis forţelor politice din Ucraina este acela de "a respecta voinţa cetăţenilor astfel cum a fost exprimată şi de a se concentra, în măsura în care nu vor apărea probe de fraudă masivă, pe reformele de care Ucraina are absolută nevoie".
     "Maniera în care se va proceda la formarea Guvernului, la formarea Parlamentului şi la stabilizarea vieţii politice din Ucraina vor avea un impact semnificativ în ceea ce priveşte relaţiile acesteia cu Uniunea Europeană", a mai spus europarlamentarul Adrian Severin.

     Potrivit informaţiilor prezentate în cadrul unei conferinţe pe probleme legate de război, desfăşurată săptămâna trecută la Washington, oficialii americani ai forţelor aeriene au făcut schimb de informaţii cu naţiunile din Golful Persic şi au ajutat la organizarea de exerciţii comune, menite să faciliteze colaborarea. Generalul Michael Mosley, şeful Statului Major al forţelor aeriene americane, a utilizat această conferinţă pentru a stabili relaţii apropiate cu aliaţi de care Statele Unite ar avea nevoie în cazul în care preşedintele George W. Bush ar decide să atace Iranul.
     Oficialii de la Pentagon au sprijinit înfiinţarea unui centru de război în Emiratele Arabe Unite, unde sunt instruiţi piloţi ai naţiunilor din Golful Persic. Acesta a fost construit după modelul bazei Nellis, a forţelor aeriene americane din statul Nevada.
     Iordania şi Emiratele Arabe Unite au participat la exerciţii comune destinate să stabilească o colaborare a forţelor lor aeriene cu cele americane.

     "Voi exercita o diplomaţie în care Japonia va putea contribui la pacea mondială, conştient de responsabilităţile pe care le presupune puterea sa, şi voi câştiga încrederea lumii", a declarat Fukuda în faţa Parlamentului, la şase zile de la învestitura sa.Din 2001, Japonia a desfăşurat nave şi avioane în Oceanul Indian pentru a aduce un sprijin logistic coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite, aliat fidel al Japoniei, angajată în Afganistan. Japonia furnizează în principal combustibil gratuit navelor aliate. Această misiune "antiteroristă", care simbolizează dorinţa Japoniei de a-şi consolida rolul diplomatic şi militar, se va încheia la 1 noiembrie, dacă nu va fi prelungită de Parlament. Opoziţia a promis să facă tot posibilul pentru a împiedica prelungirea misiunii.