Patriciu a încasat o parte
din bani |

Patriciu nu va plăti impozit
în România, întrucât afacerea
a fost încheiată între
o companie elvețiană și una olandeză
|
O parte din banii pe care omul
de afaceri Dinu Patriciu i-a obținut din tranzacția cu compania KazMunaiGaz din
Kazakhstan au fost deja încasați, diferența urmând să intre în proprietatea
președintelui Rompetrol Group după avizul Comisiei Europene.
"Avizul Comisiei Europene este estimat să fie acordat
într-un interval cuprins între 45 și 60 de zile", a declarat, ieri, Dinu Patriciu,
la un seminar pe teme energetice.
Patriciu nu a precizat suma încasată, menționând doar că o
parte din banii pe care îi va obține în urma afacerii vor fi alocați extinderii
Rompetrol.
Întrebat dacă va achita impozit în România pe sumele
încasate din tranzacția cu KazMunaiGaz, Patriciu a răspuns că nu va plăti, întrucât
afacerea a fost încheiată între o companie elvețiană și una olandeză, în care
statul român nu a avut nicio implicare.
Omul de afaceri ar putea încasa 2,16 miliarde de dolari sau 1,72
miliarde dolari, dacă sunt scăzute datoriile grupului Rompetrol.
Totodată, Patriciu a spus că nu au existat presiuni politice
în realizarea tranzacției cu compania din Kazahstan, dar prin această afacere, care
permite deschiderea spre alte surse de aprovizionare cu petrol, se susține și strategia
energetică elaborată de Ministerul Economiei și Finanțelor. El a afirmat că în acest
an nu s-a întâlnit cu președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev.
De asemenea, omul de afaceri a apreciat că propunerea
ministrului Economiei Varujan Vosganian de a înființa o companie integrată de
electricitate, deținută de stat, este "o idee proastă", întrucât statul ar
trebui să privatizeze toți producătorii de energie.
Dinu Patriciu a anunțat la începutul acestui an că
intenționează să achiziționeze o rafinărie în Franța sau Italia. Întrebat în ce
stadiu să află acest proiect, omul de afaceri a precizat că "avansează". Cel
mai probabil, achiziția unei rafinării ar putea să aibă loc în următorii doi ani.
Tăriceanu a aflat din presă despre vânzarea Rompetrol
Premierul Tăriceanu a declarat că a aflat din presă
despre vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni al companiei The Rompetrol Group către
KazMunaiGaz, fapt pe care nu l-a catalogat ca anormal.
La insistențele moderatorului referitor la importanța ca
serviciile secrete să fi aflat în prealabil despre această tranzacție, Tăriceanu a
afirmat că "este bine să existe întrebarea dacă, în acest caz, avem de-a face cu
un risc la adresa securității energetice a României". El a arătat că este prea
devreme ca efectele tranzacției să fie cunoscute și că acestea vor putea fi percepute
în timp.
Dinu Patriciu, președintele și proprietarul grupului Rompetrol,
înregistrat în Olanda, a vândut 75% din acțiuni, pentru 2,7 miliarde de dolari, către
compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazahstan, care și-a anunțat în urmă cu
câteva luni intenția de a intra pe piața europeană. Firma elvețiană Rompetrol
Holding, controlată de Patriciu, va păstra 25% din acțiunile grupului Rompetrol, iar
Patriciu va rămâne în continuare președinte și director general. Patriciu a declarat,
la începutul anului, că Rompetrol a primit mai multe oferte pentru vânzarea unui pachet
de acțiuni, fără să precizeze numele investitorilor și nici dimensiunea
participației. Surse apropiate negocierilor au declarat că grupul rus Gazprom a făcut o
ofertă, care a fost însă refuzată de conducerea Rompetrol, din motive politice. |
"Clubul Floreasca"
mai stă o tură |
|
Licitația programată, ieri, de RA-APPS pentru vânzarea Clubului Floreasca a fost
anulată deoarece instituția nu a primit nici o ofertă, iar procedura va fi reluată pe
21 septembrie cu același preț de pornire, de 35 milioane euro plus TVA, numai dacă
până la acea dată vor fi primite cel puțin două oferte.
Dosarul de prezentare a Clubului Floreasca a fost cumpărat de patru firme, dar niciuna
dintre acestea nu a depus o ofertă.
Conform legislației, licitația de vânzare a unui imobil
trebuie reluată în cazul în care nu sunt depuse cel puțin trei oferte.
Licitația publică cu strigare pentru vânzarea Clubului
Floreasca trebuia să fie organizată ieri.
Procedura va fi reluată peste două săptămâni, la 21
septembrie, cu același preț de ofertă, de 35 milioane euro plus TVA. "Cea de-a
doua licitație va fi valabilă numai în cazul în care vor fi prezentate cel puțin
două oferte", informează Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).
Secretarul general al Guvernului, Ilie Bolojan, a anunțat, luni,
că licitația de vânzare a Clubului Floreasca va fi anulată în cazul în care nu vor
fi primite minim trei oferte, iar procedura va fi reluată în termen de o săptămână,
cu posibilitatea participării doar a doi ofertanți.
Aceeași procedură va fi aplicată pentru toate imobilele scoase
la vânzare prin licitație publică de RA-APPS.
Clubul Floreasca a fost scos la vânzare prin licitație cu toate
activele, inclusiv cu sala ce a fost închiriată unei școli de tenis printr-un contract
valabil până în 2012. Contractul respectiv permite Școlii de tenis Năstase, Costică
și Mihnea să utilizeze, pe o perioadă de zece ani, un teren din incinta Clubului
Floreasca, în schimbul unui tarif de închiriere de un dolar pe metru pătrat, pentru o
suprafață totală de 731,5 mp.
Bolojan a apreciat că valoarea Clubului Floreasca este redusă
de obligația închirierii terenului respectiv, conducerea școlii de tenis refuzând să
accepte anularea contractului.
Prețul de pornire stabilit pentru această licitație, de 35
milioane euro fără TVA, este cu zece milioane euro mai mic decât cel stabilit la prima
încercare de vânzare, din luna ianuarie, anulată de asemenea în lipsa ofertelor.
Clubul, care include un restaurant și o piscină, dispune de un
teren de 16.010 metri pătrați, situat pe malul lacului Floreasca. |
Poiana Brașov, 78 euro/mp |
|
Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a vândut, ieri, prin
licitație publică cu strigare, un teren de peste 42.000 metri pătrați din Poiana
Brașov cu 3,3 milioane euro plus TVA, cu 1,3 milioane euro peste prețul de pornire al
licitației. Terenul, în suprafață totală de
42.973 metri pătrați, este situat în intravilanul localității Poiana Brașov, zona
Poiana Mică, în apropierea complexului "Stâna Turistică", la baza masivului
Postăvaru (1.020 metri altitudine).
Distanța între acest amplasament și șoseaua Brașov-Poiana
este de circa 2,5 kilometri, din care 1,5 km drum pietruit, iar rețeaua electrică trece
la 100 de metri față de teren. |
Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
"Birurile" locale |
O controversă (s-o numesc așa) pe tema gestionării bugetului în cel mai mare oraș al
țării readuce în atenție interesul uriaș reprezentat de fondurile vehiculate la nivel
comunitar, fonduri rezultate, în bună măsură, din impozitele și taxele locale. Spun
"în bună măsură" deoarece, în majoritatea cazurilor, pentru acoperirea
nevoilor se recurge și la transferuri de la bugetul de stat. Oricum, tot despre banii
scoși din "coșul zilnic" este vorba în ambele situații. Merită, însă, să
ne referim "separat" la ceea ce se întâmplă în spațiul unor localități,
din simplul motiv că, în principiu, sunt vizate cerințe vitale ale cetățeanului.
Un inventar desigur, incomplet, deoarece sunt diferențe de la un
sector la altul, arată că bucureșteanul (de exemplu) plătește minimum 17 impozite și
taxe locale. Chiar dacă se înregistrează restanțe la achitarea unor obligații, din
adunarea acestor "biruri" rezultă sume deloc neglijabile, de ordinul multor
miliarde de lei (noi). Controversa evocată privește propunerea primarului general de a
se realiza unificarea bugetară la nivelul Capitalei, astfel încât să existe un singur
ordonator de credite pe întregul București.
Nu trebuie să te pricepi la finanțele publice pentru a
înțelege că o astfel de propunere vine în contradicție vădită cu principiile
descentralizării și îndepărtează de cetățean centrele de decizie referitoare la
cheltuirea banului public la nivel local. Ce ar mai reprezenta Consiliile și primăriile
de sector dacă ar fi lipsite de resursele financiare strict necesare asigurării unei
bune gospodăriri, cât de cât onorabile, a unor zone cu populații chiar mai mari decât
în multe județe? O formă fără fond.
Dacă, în condițiile actuale, când la nivelul sectoarelor se
utilizează o parte importantă a fondurilor rezultate din colectarea impozitelor și
taxelor locale, majoritatea locuitorilor se află în situația de a nu cunoaște cum se
cheltuiesc banii, o astfel de stare de fapt se va agrava considerabil dacă totul se va
opera la nivelul întregului municipiu. În situația în care cerințe elementare legate
de gospodărirea zonelor din imediata apropiere a locuințelor nu sunt satisfăcute, cu
cât centrul de decizie va fi la distanțe mai mari de cetățean cu atât se micșorează
șansele unor rezolvări rapide și eficiente.
Lupta care se dă pentru controlul resurselor, inclusiv (sau în
special, de la caz la caz) pentru cele rezultate din "birurile" locale, este de
natură a sensibiliza populația și de a o determina să solicite explicații
sistematice, perfect verificabile în legătură cu cheltuirea banilor scoși din
"coșul zilnic" al fiecăruia. Iar dacă (potrivit bunelor noastre obiceiuri) un
asemenea deziderat nu se va împlini (nu numai în Capitală, ci în toate celelalte
așezări ale țării), să nu uităm că nu mai este mult până la alegerile locale. Cei
care ne vor solicita voturile, au, în primul rând, datoria "să dea seama"
despre modul în care au gestionat banii cetățenilor. Dacă nu vom cere să o facă, să
nu dăm vina pe alții pentru consecințe. |
|