Conform Indicelui Vulnerabilităţii Lichidităţilor, calculat de S&P şi inclus în raportul "În ce direcţie se îndreaptă ratingurile ţărilor din EMEA, pe măsură ce ciclul creditelor are o evoluţie defavorabilă?", ţara noastră ocupă locul cinci în clasamentul statelor care riscă să fie puternic afectate de o potenţială menţinere, pentru o perioadă mai îndelungată de timp, a condiţiilor actuale severe de creditare, cu +0,7 puncte, după Letonia (+1,3 puncte), Islanda (+1,2 puncte), Bulgaria (+1 punct) şi Turcia (+0,8 puncte). Indicele reflectă rezistenţa celor 15 state analizate la condiţiile defavorabile de pe piaţă.
     La polul opus, se situează Rusia (-2 puncte), Egipt (-1,4 puncte), Ucraina (-1,4 puncte) şi Cehia (-0,9 puncte), cel mai puţin afectate de fluctuaţiile pieţelor de capital.
     "Până în prezent nu am modificat niciun calificativ şi nicio perspectivă a vreunui rating de ţară în urma înăspririi condiţiilor financiare. În orice caz, în ultimele 24 de luni am revizuit în sens negativ calificativele sau perspectivele unor ratinguri de ţară incluse în acest raport, unde am observat deteriorarea indicatorilor fundamentali ai pieţelor de credite", a declarat Moritz Kraemer, analist de credite la S&P.
     Deciziile privind ajustarea unor ratinguri de ţară sau a perspectivelor asociate acestora privesc în special calificativele care, potrivit Indicelui Vulnerabilităţii Lichidităţilor, sunt cel mai puternic expuse modificărilor tendinţelor investitorilor de a-şi asuma riscuri. Pe de altă parte, grupul ţărilor cu o expunere mai slabă la astfel de riscuri a beneficiat de îmbunătăţirea ratingurilor în perioada de maturitate a ciclului de credite.
     S&P consideră că ratingurile acordate statelor din regiunea EMEA au reflectat deci corect realitatea, fără a avea un caracter ciclic sau discriminatoriu, în timp ce avansul lichidităţilor a asigurat beneficii pentru toate economiile emergente. În schimb, corelaţia puternică cu Indicele Vulnerabilităţii arată că deciziile privind modificarea ratingurilor în EMEA au fost potrivite pentru a indica, în cazurile relevante, riscurile sporite asociate apropierii sfârşitului ciclului pieţei de credite. La calcularea indicelui, agenţia ia în calcul mai mulţi indicatori consideraţi relevanţi pentru apariţia unor crize în sectorul de creditare, cum ar fi datoria naţională ca pondere din PIB; datoria externă brută necesară raportată la contul curent; ponderea deficitului de cont curent finanţată prin investiţii străine directe sau aprecierea monedei naţionale în termeni reali în 2007, raportată la media anilor '90. Indicele Vulnerabilităţii permite formarea unei perspective de moment asupra pieţei, datele utilizate referindu-se exclusiv la anul 2007.
     În condiţiile extinderii condiţiilor mai severe de creditare şi dincolo de anul 2007, ratingurile de ţară ar putea fi modificate. Dar, plasarea unei ţări în categoria grupului vulnerabil nu semnalează o revizuire a ratingului în sens negativ, la fel cum nici apartenenţa la grupul opus nu presupune o îmbunătăţire ulterioară a calificativului.
     Deciziile privind modificarea ratingurilor depind de reacţia autorităţilor la evoluţia mediului economic. S&P a acordat României ratingul BBB minus.

     Surplusul la bugetul general consolidat a fost susţinut de bugetele locale, care au avut un excendent de 0,9 la sută din PIB. Veniturile totale la bugetul general consolidat au reprezentat 97,6 la sută din nivelul programat, în creştere faţă de primele şapte luni ale anului.
     La bugetele locale, s-au înregistrat venituri totale de 21 de miliarde de lei, faţă de un program de 34 de miliarde lei pe întreg anul. Cheltuielile autorităţilor locale au însumat 17,5 miliarde lei, rezultând un excedent de 3,5 miliarde lei.
     Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a afirmat că evoluţia sub aşteptări a economiei în primul semestru nu a afectat bugetul, întrucât diminuarea ritmului de creştere a fost cauzată de agricultură, domeniu care în proporţie de 80 la sută nu este fiscalizat. Bugetul a revenit pe plus în iulie, cu un excedent de 0,5 la sută din PIB, după ce, la finele primului semestru, a consemnat un deficit de aproape 0,2 la sută din PIB.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro