Republica Moldova este nemulţumită de faptul că, deşi a declarat "de ani de zile" că integrarea europeană reprezintă o prioritate a politicii sale, UE evită discuţiile pe această temă cu Chişinăul, relatează Reuters.

     Aflat la Bruxelles, la prima întâlnire la nivel înalt dintre UE şi statele vecine, vicepremierul moldovean Andrei Stratan a apreciat că, deşi propunerile formulate în decembrie de Comisia Europeană privind Politica europeană de vecinătate reprezintă un pas înainte, acestea nu răspund încă aşteptărilor Chişinăului.
     Rolul Politicii de vecinătate (ENP) şi legătura acesteia cu eventuala aderare a statelor vecine la UE a constituit un subiect de dispută în cursul întâlnirii, Marea Britanie, Polonia şi statele baltice apreciind că nu trebuie împiedicată aderarea nici unui stat care îndeplineşte criteriile europene, în timp ce Germania consideră că între ENP şi extinderea UE nu există nici o legătură. Prezent la reuniune, ministrul polonez de Externe, Anna Fotyga, a afirmat că aderarea trebuie să rămână o opţiune pentru unele ţări, făcând o referire directă la "Ucraina şi probabil Moldova".
     Ministrul britanic pentru Europa, Jim Murphy, a declarat că nu ar trebui să existe interdicţii de aderare pentru ţările din vecinătatea UE care îndeplinesc criteriile europene. "Pentru ţările care privesc într-o perspectivă mai amplă, uşa pentru aderarea la UE rămâne deschisă", a spus el. Ministrul german pentru Europa, Guenter Gloser, a declarat însă că, deşi politica de vecinătate are "o contribuţie uriaşă" la promovarea securităţii şi prosperităţii, "nu are absolut nici o legătură cu perspectivele viitoare de aderare la UE".

La sud e mai cald decât la est...
     Participanţii la reuniunea care a avut loc zilele trecute la Bruxelles au fost de acord că este necesară crearea unor relaţii mai strânse, dar au avut opinii diferite despre modalităţile de aprofundare a relaţiilor în domeniile energiei, comerţului şi cooperării de securitate. Miniştrii de externe din cele 27 de ţări membre UE au prezentat puncte de vedere diferite şi în privinţa consolidării relaţiilor cu vecinii din Est, ţări foste membre ale URSS, sau cu cei din Sud, din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
     Întânirea (la care au participat şi miniştrii de externe din cele 16 state vecine UE) a avut loc la cerinţa unui document publicat în decembrie de Comisia Europeană, care a propus o integrare economică şi comercială sporită, facilitarea accesului la vize şi burse, intensificarea cooperării politice şi crearea unor mecanisme de finanţare suplimentare pentru sprijinirea reformei în statele vecine.
     Una dintre priorităţile UE este asigurarea alimentării cu energie prin ţările de trazit. Comisarul european pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, are în vedere un posibil "acord energetic de vecinătate" şi lansarea unui studiu care să stabilească dacă aranjamentele juridice actuale sunt suficiente şi cum pot fi extinse acestea.
     Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat faptul că ENP nu este o politică valabilă în aceeaşi formă pentru toate statele din vecinătatea UE, iar sporirea cooperării cu fiecare stat vecin depinde de aspiraţiile acestuia şi de gradul de aliniere cu normele UE.
     Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, care se opune aderării Turciei la UE, susţinând că, din punct de vedere geografic, aceasta nu face parte din Europa, a propuns o "uniune mediteraneană", care să aibă ca principal scop reducerea imigraţiei ilegale şi combaterea terorismului, precum şi promovarea dezvoltării economice. Sarkozy a adăugat că numărul membrilor acestei uniuni trebuie să fie cât mai mare, incluzând eventual Israelul şi statele vecine vizate deja de ENP.
     Discuţiile au intensificat nemulţumirea noilor membri UE din Europa Centrală şi a vecinilor lor, care consideră că Uniunea se concentrează prea mult asupra zonei Mediteranei, în detrimentul lor.

     Organizaţia FEDROM precizează că jumătate dintre românii imigranţi în Spania cotizează la asigurarile sociale.
     "În intervalul celor aproximativ şapte ani de la formarea comunităţii româneşti din Spania, cetăţenii români au fost printre cei care s-au integrat cel mai bine şi cel mai repede, având un aport important în creşterea economiei spaniole. Românii din Spania, în marea lor majoritate, sunt harnici, modeşti şi dornici să-şi dobândească cinstit un trai mai bun şi n-au nimic de-a face cu cele câteva cazuri izolate despre care se tot vorbeşte cu insistenţă, în ultima vreme, în presa spaniolă", se arată într-un comunicat transmis ieri de Organizaţia imigranţilor români FEDROM.
     Potrivit acesteia, fiecare membru al comunităţii româneşti din Spania "a ştiut şi ştie ce înseamnă dificultăţile inerente pentru a încerca să-şi dobândeasca un trai mai bun într-o ţară străină, dar niciodată n-a facut din disperare un element primordial - aşa cum se insinuează în ultima vreme în presa spaniolă".
     Organizaţia FEDROM îşi exprimă dezacordul faţă de modul în care este prezentată, de către mass-media spaniolă, comunitatea română, sperând totodată că aceasta va fi remediată cât mai curând posibil prin prezentatarea cazurilor în care cetăţenii români, prin munca lor, contribuie la dezvoltarea Spaniei. În acest sens, FEDROM se pune la dispoziţia jurnaliştilor.
     Marţi, autorităţile din Madrid au anihilat o reţea de infractori, din care fac parte şase români şi patru bulgari, toţi implicaţi în falsificare bancnote euro şi plasarea lor pe piaţa din Spania, poliţia confiscând peste 400.000 de euro falşi, informează Novinite.
     Cu o seară înainte, poliţiştii oraşului Parla au arestat un cetăţeanul român, în vârstă de 43 de ani, care, în aceeaşi zi, îşi stropise soţia cu acid pe o stradă centrală din Madrid, în prezenţa fiului lor.

     Destrămarea Uniunii Sovietice a avut un impact devastator asupra economiei moldovene, declanşând afluxul spre state ca Italia, Portugalia, Spania şi Grecia.
     Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), un imigrant moldovean câştigă în străinătate în medie circa 800 de dolari pe lună, o sumă consistentă în comparaţie cu salariul mediu lunar din Republica Moldova, de aproximativ 120 de dolari. Salariile încasate de aceştia în străinătate sunt, în unele cazuri, singura sursă de venit pentru multe familii din Republica Moldova.
     Autorităţile moldovene devin însă din ce în ce mai îngrijorate de exodul forţei de muncă. Oficialii de la Chişinău susţin că circa 20 la sută din populaţia activă a ţării, aproximativ 300.000 de persoane, lucrează în străinătate. Surse independente apreciază însă că cifra reală este de trei ori mai mare.
     Aproximativ o treime dintre emigranţii moldoveni sunt absolvenţi de studii superioare care au renunţat la slujbele prost plătite din sectorul public.
     Numărul moldovenilor care vor să emigreze a crescut, însă, vizibil anul acesta, după aderarea României la Uniunea Europeană. Unul din opt cetăţeni moldoveni a depus cerere pentru dobândirea cetăţeniei române pe care o pot primi dacă părinţii sau buncii solicitantului erau cetăţeni români înainte de 1940, când Republica Moldova era parte integrantă din România.
     Unul din nouă copii din Republica Moldova are cel puţin unul dintre părinţi plecat în străinătate, majoritatea fiind crescuţi de rude sau, în unele cazuri, abandonaţi complet.
     Deşi susţinuţi financiar, aceşti copii se confruntă cu o serie de riscuri. Lucia Savca, directorul Asociaţiei de Psihologi din Republica Moldova, a declarat că absenţa părinţilor şi a educaţiei oferite de aceştia îi transformă pe copii în persoane vulnerabile din punct de vedere social şi psi-hologic.

     La începutul anului 2006, Europa a fost privată de mai multe ori de alimentarea cu gaze şi petrol, pe fondul crizei dintre Rusia şi foste state sovietice.
     De altfel, 46 la sută dintre persoanele intervievate cred că "acuzaţiile Occidentului privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia sunt nefondate", având rolul discreditării ţării.
     Două treimi dintre ruşi sunt de părere că relaţiile dintre Rusia şi Occident s-au îmbunătăţit în timpul mandatului preşedintelui Vladimir Putin.
     Aproape jumătate dintre cetăţeni au o atitudine pozitivă faţă de Marea Britanie în pofida crizei declanşate prin otrăvirea fostului agent Aleksandr Litvinenko.