Guvernul a aprobat, miercuri, strategia naţională în sectorul energetic pentru perioada 2007-2020, care prevede in-vestiţii de aproximativ 35 miliarde euro în modernizarea unităţilor energetice şi programe de protecţie a mediului.

     Premierul Călin Popescu Tăriceanu a confirmat intenţia Guvernului de a înfiinţa o nouă companie în sectorul energiei electrice care să regrupeze societăţi din domeniul producţiei şi distribuţiei încă neprivatizate şi care să investească atât pe plan intern, cât şi în regiune.
     Statul va fi acţionarul majoritar al noii societăţi, urmând ca ulterior, să fie listate pe bursă pachete minoritare de acţiuni, sumele astfel obţinute fiind folosite pentru modernizarea capacităţilor energetice.
     Înfiinţarea noii societăţi va face obiectul unor discuţii cu Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei şi reprezentanţii companiilor din sectorul hidro şi nuclear, ca şi cu cele trei filiale de distribuţie ale Electrica încă neprivatizate.
     Statul vizează crearea unei societăţi integrate vertical în domeniul energiei, sub forma unui holding, care să fie competitivă cu alte companii europene.
     Controlul statului va viza deţinerea unor unităţi producătoare de energie cu o putere instalată suficientă pentru a putea asigura siguranţa energetică naţională.
     Principalii producători de energie sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, cele trei complexuri energetice din Oltenia - Turceni, Rovinari, Craiova - şi Termoelectrica.
     Producţia de energie electrică va fi restructurată prin reabilitarea unităţilor existente viabile, închiderea unităţilor neviabile şi construcţia de noi unităţi de producere. Efortul investiţional va fi susţinut în principal prin privatizare şi investiţii private.
     Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în luna iunie, că Romgaz şi companiile din sectorul energetic încă neprivatizate îşi vor extinde investiţiile către ţările din regiune, pentru a creşte în valoare şi a fi vândute ulterior pe o sumă mai mare decât preţul care s-ar obţine în prezent.
     "Vreau ca România să aibă societăţi puternice care să joace un rol important, atât în plan naţional, cât şi regional, şi în perioada următoare acesta este rolul pe care îl vom asignia Romgaz şi celor câteva societăţi din domeniul electricităţii care nu au fost încă privatizate. Nu sunt un etatist, ci un liberal convins, dar cred în acelaşi timp că România are nevoie de câteva societăţi puternice pe care eventual să le valorifice mai târziu, peste 10-15-20 de ani, în condiţii şi mai bune decât ceea ce am putut să facem astăzi", a declarat recent Tăriceanu. El a prezentat ca exemplu în acest sens compania CEZ care, deşi provine din Cehia, "o ţară mărunţică", a participat la procese de privatizare în România.
     Ministrul Economiei a anunţat, în urmă cu două săptămâni, că statul ar putea renunţa la intenţia de privatizare a ultimelor trei filiale Electrica, după ce în ultimii trei ani au fost vândute cinci societăţi către grupurile CEZ, Enel (Italia) şi E.ON (Germania).
     Totodată, statul urmăreşte, prin strategia energetică, să asigure menţi-nerea preţurilor la energie la un nivel suportabil pentru consumatori, prin utilizarea raţională a surselor primare de energie şi prin asigurarea funcţionalităţii pieţelor de energie.

     Până acum, cererile referitoare la cetăţenie erau soluţionate de o Comisie formată din judecători de la Tribunalul Bucureşti, care nu puteau efectua această activitate cu caracter permanent, fiind implicaţi şi în activitatea de judecată, la instantă. De acum încolo, Comisia pentru cetăţenie va fi formată din consilieri juridici asimilaţi magistraţilor, din Ministerul Justiţiei, iar Comisia va lucra cu caracter permanent, întrunindu-se, dacă e nevoie, de cinci ori pe săptămână.
     O altă modificare importantă se referă la autoritatea care ia decizii cu privire la cetăţenie. În prezent, acordarea cetăţeniei se face la propunerea Ministerului Justiţiei, prin Hotărâre de Guvern, fapt care presupunea o procedură complexă de elaborare şi de avizare, care durează săptămâni, şi chiar luni.
     De acum, acordarea cetăţeniei se va face prin ordin al ministrului Justiţiei, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie.
     Noua reglementare simplifică şi procedura de completare a dosarului de cetăţenie. În prezent, în cazul în care nu sunt depuse toate actele doveditoare, Comisia invită petiţionarul pentru completarea actelor, iar neprezentarea nejustificată a acestuia la două termene consecutive atrage respingerea cererii ca nesusţinută. De acum încolo, petiţionarul are dreptul să-şi completeze dosarul prin corespondenţă, fără a fi nevoie să se prezinte la Comisie, în termen de şase luni de la primirea unei solicitări în acest sens.
     Ordonanţa prevede, de asemenea, scurtarea, de la şase luni la maxim trei luni, a termenului în care se depune jurământul de credinţă fată de România.
     Proiectul reglementează, totodată, situaţiile speciale ale persoanelor care nu pot depune jurământul de credinţă din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice.

     În această saptămână, preşedintele PC a purtat discuţii cu preşedinţii altor partide pentru susţinerea a patru priorităţi legislative conservatoare. Voiculescu a fost însă dezamăgit că proiectele PC au primit o susţinere parţială.
     Proiectele PC se referă la programul de solidaritate socială cu pensionării, prelungirea duratei contractelor de închiriere pentru pensionarii din casele naţionalizate, neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea TVA la alimentele de bază.
     Proiectele enunţate nu s-au bucurat de sprijinul Parlamentului sau al Guvernului în sesiunea trecută.
     Voiculescu a subliniat că demisia sa din Senat nu are legătură cu acuzaţiile care i se aduc de către DNA sau CNSAS, ci exclusiv cu faptul că toate proiectele bune ale conservatorilor au fost tergiversate în Parlament.
     Voiculescu a precizat că, dimpotrivă, renunţarea lui la calitatea de parlamentar nu este o piedică în calea DNA, din moment ce îşi ridică singur imunitatea parlamentară. "Nu fac decât să-mi ridic singur imunitatea parlamentară şi nu au decât să termine cu aceste acuzaţii neadevărate", a spus Voiculescu.

O alifie pentru psoriazis
     În cazul CNSAS, "lucrurile sunt mai complicate", deoarece această instituţie este folosită în lupta politică şi nu este o instituţie care să facă dreptate. "Pe mine, deciziile CNSAS nu mă interesează, sunt ca şi deciziile unor oameni politici legate de influenţa politică", a adăugat Dan Voiculescu, precizând că CNSAS este o instituţie care a făcut "patru lucruri bune pentru el". Primul lucru bun a fost când CNSAS a dat pe piaţă "Dosarul Felix" în preziua când se pregătea să devină vicepremier, astfel încât a scăpat de o poziţie în care îi era greu să lupte cu sistemul.
     Un alt lucru bun a fost acela că unul dintre membrii CNSAS, Cazimir Ionescu, i-a recomandat o cremă care l-a "scăpat de psoriazis". "Staţi liniştiţi, nu este o boală, este de la stres, nu se ia", s-a adresat Voiculescu ziariştilor.
     Liderul PC a mai spus că un alt lucru bun a fost şi că a constatat caracterul şi că a scăpat de Mircea Dinescu, un alt membru al CNSAS. "Mircea Dinescu îmi cerea acum un an şi jumătate de muncă şi mi-a dat dovada că nu am făcut poliţie politică, iar după un an şi jumătate, când a fost dat afară din trust, mi-a dat verdict de colaborator. Aşa am văzut caracterul şi puterea acestui lucru nenorocit-banul", a mai spus Voiculescu. El a adăugat că "acuzaţia tembelă" care i-a fost adusă de CNSAS, că ar fi fost informator al fostei securităţi, l-a scutit de "acuzaţia gravă", că ar fi avut conturile lui Ceauşescu.
     Voiculescu a apreciat, în concluzie, că CNSAS trebuie desfiinţat, deoarece cheltuieşte "banul de pomană", "învrăjbeşte populaţia", iar toate dosarele securităţii trebuie să fie puse pe site pentru ca toată lumea să le citească. Liderul PC a explicat că decizia sa de a pleca din Senat se referă numai la tergiversarea adoptării proiectelor PC, în ciuda promisiunilor primite de la partidele parlamentare privind susţinerea lor. El a dat ca exemplu faptul că, în urmă cu trei ani, PC a depus o iniţiativă de confiscare a averilor ilicite, care stă şi acum la Parlament, iar, acum doi ani, conservatorii au iniţiat un proiect de introducere a votului uninominal, proiect care apare acum ca fiind al "nu ştiu cui". Voiculescu a mai spus că a fost la preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, şi şi-a făcut "decontul" - cu "zero lei, zero bani". "Senatul n-a cheltuit niciun ban cu mine", a menţionat liderul PC. Dan Voiculescu a mai spus că "a fost o greşeală" că a acceptat să candideze pentru un mandat de parlamentar, dar a precizat că rămâne în politică, dedicându-se Partidului Conservator şi obiectivului PC de a obţine 7% la alegerile pentru Parlamentul European.