Preşedintele PC, Dan Voiculescu, i-a trimis, miercuri, o scrisoare deschisă premierului Călin Popescu Tăriceanu, după ce în cursul zilei cei doi s-au întâlnit, iar liderul conservator nu a obţinut susţinerea primului-ministru pentru proiectele PC.

     "Acest mesaj îmi oferă ocazia de a înţelege perfect sentimentul pe care îl trăieşte un simplu cetăţean la momentul confruntării cu logica funcţionarului public. Este deja al doilea mesaj public pe care vi-l adresez, numai în ultima lună, după multe alte discuţii formale şi informale în care am încercat să conving Guvernul de necesitatea reducerii TVA la alimentele de bază", se arată în scrisoarea lui Voiculescu. Liderul PC susţine că în continuare îl surprinde "încăpăţânarea" cu care Executivul respinge această idee.
     "Pot să admit că şi eu şi dumneavoastră, domnule prim-ministru, ne bucurăm de privilegiul de a nu avea grija coşului zilnic. Sunt convins, de asemenea, că sunt unii care nu se uită la preţ atunci când iau produsele de pe raft. Din acest motiv pot să intuiesc cât de obositoare poate părea o discuţie prelungită despre preţul la ulei sau la zahăr", adaugă Dan Voiculescu.
     El menţionează că de doi ani de zile a încercat să-i facă pe colegii din Parlament şi pe responsabilii din Guvern să privească problema TVA la alimente aşa cum o privesc oamenii obişnuiţi. "Nu din punctul de vedere al unui mic contabil, ci al unui bătrân care îşi împarte banii de pensie între hrană şi medicamente. Din punctul meu de vedere, răspunsul dumneavoastră duce uşor cu gândul la ideea că Guvernului îi pasă mai mult de cifre decât de oameni. Dacă filosofia fiscală nu vă permite, poate că filosofia vieţii vă va îndemna să meditaţi mai profund la necesitatea acestei măsuri", mai scrie liderul PC.
     O delegaţie a Partidului Conservator, condusă de preşedintele Dan Voiculescu, s-a întâlnit, miercuri, la sediul Guvernului, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu şi miniştrii Varujan Vosganian şi Paul Păcuraru. Discuţiile au vizat evaluarea susţinerii parlamentare pentru adoptarea în regim de urgenţă a proiectelor legislative ale PC vizând reducerea TVA la alimentele de bază, constituirea fondului de solidaritate pentru pensionari, neimpozitarea profitului reinvestit şi prelungirea cu 3 ani a contractelor de închiriere pentru chiriaşii din casele naţionalizate.
     După întâlnire, Executivul a anunţat, printr-un comunicat, că nu poate da curs propunerilor PC, pentru că "aplicarea acestora afectează filosofia fiscală şi bugetară promovate de Guvern", bazată pe cota unică.

     Ilie Bănică a refuzat să confirme numele vehiculate până în prezent pentru ambasadele de la Washington, Londra, Moscova şi pentru misiunea de la Bruxelles, subliniind că acestea vor fi cunoscute după încheierea procesului formal de numire. Ministrul de Externe Adrian Cioroianu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a stabilit cu preşedintele Traian Băsescu numele viitorilor ambasadori la UE, Londra, Washington şi Moscova. Ministerul Afacerilor Externe şi Preşedinţia au convenit asupra numelor noilor ambasadori ai României în câteva dintre cele mai importante locaţii Astfel, Adrian Vierita va fi ambasador la Washington, Ion Jinga la Londra, Constantin Grigorie la Moscova, în timp ce lui Mihnea Motoc, propus iniţial de MAE pentru postul din SUA, i se pregăteşte locul lui Ion Comănescu, ca şef al misiunii de la Bruxelles.
     Potrivit surselor menţionate, aceste numiri au fost convenite după discuţii între MAE şi Cotroceni, Băsescu nefiind de acord cu propunerea inţială a Ministerului de Externe - Mihnea Motoc ambasador la Washington.
     În ceea ce-l priveşte pe Adrian Vierita, acesta este secretar de stat în MAE şi diplomat de carieră. Ion Jinga a fost ambasador în Belgia, iar Constantin Grigorie în Turcia.
     Posturile de ambasadori la Washington şi Londra sunt vacante de mai bine de un an, neputând fi ocupate din cauză că Ministerul de Externe şi Administraţia Prezidenţială nu s-au înţeles asupra persoanelor.
     Adrian Vierita are 45 de ani, a absolvit Politehnica Bucureşti şi apoi s-a specializat în cursuri la Academia Diplomatică din Viena şi Institutul Român de Studii Internaţionale. Este în prezent doctorand la ASE.
     Este angajat al Ministerului de Externe din martie 1991 şi a fost ambasador al României în Germania în perioada 2002-2006. Din 2006 este secretar de stat pentru afaceri europene şi euro-atlantice în cadrul ministerului.
     Ion Jinga are 46 de ani şi este doctor în drept. A absolvit Facutatea de Fizică în 1986 şi pe cea de Drept în 1992, ambele în Bucureşti. Până în 1991 a fost inginer fizician, iar din 1992 îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului de Externe. Din 2003 este ambasador al României în Belgia.
     Constantin Grigorie are 57 de ani şi a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti în 1973 şi Institutul de Relaţii Internaţionale din Leeds în 1992.
     Este în Ministerul de Externe din 1992, iar înainte de 1990 a activat, aproape 20 de ani, în departamentele de relaţii externe ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (UASCR) şi ale Biroului de Turism pentru Tineret (BTT). A fost ambasador al României în Italia şi Malta (1995-1999), în Bulgaria (1999-2003), iar din 2004 e ambasador în Turcia.

     "Din cei care au şanse să devină Patriarh există trei-patru care au probleme serioase în dosar", a spus Dinescu, precizând că aceştia vor primi "probabil" o decizie de poliţie politică. În aceste condiţii nu mai există nicio şansă ca ierarhii cu dosare să fie verificaţi înainte de alegerile pentru funcţia de patriarh.
     "Nu este nicio problemă, vom discuta aceste cazuri după alegeri, chiar dacă noi ne-am dorit ca trecutul lor, să fie cunoscut înainte" a spus Dinescu. El s-a arătat, totuşi, încrezător în "mintea de pe urmă" a celor care se ştiu pătaţi, manifestându-şi dorinţa ca aceştia să nu candideze şi s-a arătat nemulţumit că cinci dintre colegii săi au lipsit de la şedinţă ieri, susţinând că absenţa ar putea fi cauzată de presiuni şi telefoane "de partid sau de la Patriarhie". "Presiunile funcţionează se pare asupra unora dintre membrii Colegiului CNSAS", a conchis Dinescu. Surse din instituţie au declarat că de la şedinţa de ieri au lipsit Corneliu Turianu, Constantin Buchet, Laurenţiu Tănase, Florin Chiriţescu şi Virgil Ţârău. Aceleaşi surse au precizat că Ţârău "lipseşte motivat", fiind plecat într-o deplasare în interes de serviciu în străinătate.
     Corneliu Turianu a fost prezent, ieri, la sediul CNSAS, însă a plecat după o jumătate de oră, susţinând că nu este programată vreo şedinţă.

     Tenorul italian Luciano Pavarotti a murit ieri dimineaţă, la ora 5.

     Starea de sănătate a lui Pavarotti - care avea 71 de ani şi fusese operat în iulie 2006 de cancer la pancreas - se agravase miercuri seara, el pierzându-şi de mai multe ori cunoştinţa.
     Potrivit ANSA, celebrul tenor a murit în cursul nopţii. Televiziunea publică RAI a relatat că vestea morţii celebrului tenor s-a răspândit deja la Modena, iar poliţia şi carabinierii au format un cordon de securitate în jurul locuinţei sale pentru a ordona mulţimea venită să îi aducă un ultim omagiu.
     Pavarotti a fost spitalizat la 8 august, la Modena, din cauza unei "stări febrile", iar la 25 august a fost externat şi şi-a continuat perioada de convalescenţă acasă. Intervenţia chirurgicală pentru cancer pancreatic l-a forţat să renunţe la turneul de rămas-bun, care includea 40 de concerte în întreaga lume şi care începuse în mai 2004. Ulterior, Pavarotti nu a mai fost văzut în public. El îşi exprimase dorinţa de a relua turneul la începutul anului 2007, dar nu a mai reuşit.
     La începutul verii, în cursul unei ceremonii muzicale organizate pe Insula Ischia, în apropiere de Napoli, soţia tenorului anunţa că acesta se simţea bine şi pregătea un disc. Miercuri dimineaţă, Pavarotti exprima, într-un comunicat, "emoţia" pentru Premiul de "Excelenţă culturală" care i-a fost decernat în premieră. "Mă înclin, plin de emoţie şi gratitudine, în faţa premiului care mi-a fost oferit, deoarece îmi permite să celebrez magia unei vieţi petrecute în slujba artei", scria Pavarotti.
     Celebrul tenor italian s-a născut laModena, la 12 octombrie 1935, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mari tenori ai timpurilor sale şi, în afară de muzica clasică, a abordat o varietate de genuri.
     Pavarotti a debutat pe scenă în 1961 şi a interpretat multe roluri celebre. Cu rolul din opera lui Donizetti "La fille du rigiment", interpretat în 1972 la Metropolitan Opera din New York, a obţinut un record de 17 bis-uri.
     A jucat în multe opere televizate, a câştigat numeroase premii Grammy, discuri de aur şi discuri de platină.
     Pavarotti găzduia anual concertele caritabile "Pavarotti And Friends", în oraşul său natal, unde interpreţi din diverse stiluri muzicale cântau în scop caritabil. Printre concerte s-au numărat cele dedicate victimelor din Bosnia, Guatemala, Kosovo, Irak şi copiilor soldaţi.
     Pe 12 decembrie 1998 a devenit primul şi, până în prezent, unicul interpret de operă care a apărut în emisiunea Saturday Night Live, cântând alături de Vanessa L. Williams. Tenorul a mai cântat împreună cu trupa de rock irlandeză U2, în 1995.
     În 1998, Pavarotti a fost recompensat cu Grammy Legend Award, un premiu acordat numai în ocazii speciale şi decernat, de la crearea lui, în 1990, doar unui număr de 15 celebrităţi din industria muzicii.
     În 2003, a lansat ultima sa compilaţie, "Ti Adoro", pe care a abordat stilul "popera". În ultima parte a vieţii s-a căsătorit cu asistenta sa personală, Nicoletta Mantovani, cu care a avut doi copii, dintre care doar unul a supravieţuit, Alice.
     Pavarotti a cântat ultima dată într-o operă la Metropolitan Opera din New York, pe 13 martie 2004. Atunci a fost aplaudat timp de 12 minute, pentru rolul Mario Cavaradossi din "Tosca" de Giacomo Puccini.
     În februarie 2006, a cântat "Nessun Dorma" în deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Torino, primind cele mai îndelungate aplauze ale nopţii din partea publicului internaţional.
     În 2004 a început turneul de adio, la vârsta de 69 de ani. Operaţia la pancreas, suferită anul trecut, la New York, a întrerupt turneul, pe care tenorul nu a mai fost capabil să-l încheie. El a sugerat că se va întoarce pe scenă anul acesta, dar nu a mai apărut în public nicioadă.
     Managerul lui Pavarotti, Terri Robson, a dezminţit, luna trecută, informaţia potrivit căreia starea sa de sănătate s-a degradat. Acesta a spus că tenorul lucrează la un nou album şi dă lecţii de canto.
     În 2001, Pavarotti primea Medalia Nansen Medal din partea Inaltului Comisariat pentru refugiaţi din cadrul ONU, pentru acţiunile sale caritabile.

"Am deschis porţile muzicii pentru toată lumea"
     Luciano Pavarotti şi-a proiectat vocea de tenor dincolo de scena tradiţională de operă, popularizând arta lirică pe stadioane pline de spectatori, alături de tovarăşii săi de breaslă Placido Domingo şi Jose Carreras, sau în duete inedite cu James Brown şi Sting.
     "Am deschis porţile muzicii pentru toată lumea. Vocea mea aduce fericire, este mândria mea, este responsabilitatea mea", mărturisea tenorul, care şi-a manifestat public dorinţa de a "democratiza" arta sa.
     Invitat de cele mai prestigioase teatre din lume, tenorul a intrat în perioada de vârf a carierei sale începând din 1990, după ce a cântat alături de spaniolii Placido Domingo şi Josi Carreras în timpul Cupei Mondiale de fotbal în Italia.
     Cei 6.000 de spectatori prezenţi la Therme din Caracalla i-au răsplătit, atunci, pe cei trei cu peste 20 de minute de aplauze.
     Pavarotti, Carreras şi Domingo se vor reuni patru ani mai târziu, pentru a cânta în timpul Campionatului Mondial de fotbal de la Los Angeles. Concertul, la care au asistat 56.000 de persoane, a fost urmărit de 1,3 miliarde de spectatori.
     Albumele cu aceste prime două concerte au înregistrat recorduri de vânzări, cu aproximativ 23 de milioane de exemplare.
     Aflat la apogeul popularităţii, trio-ul se va reuni de mai multe ori pentru a susţine concerte în lumea întreagă, atrăgând milioane de spectatori, mai ales în timpul cupelor mondiale de la Paris (1998) şi din Japonia (2002).
     Figură marcantă în cadrul trio-ului intrat în legendă, Pavarotti putea singur să încânte 500.000 de spectatori, aşa cum a făcut-o în timpul concertului susţinut în Central Park, New York, în iunie 1993.
     James Brown, Sting, Bono, Zucchero, Stevie Wonder şi Elton John sunt numai câţiva dintre artiştii care au participat, din 1993, la concertele anuale "Pavarotti and Friends", un proiect caritabil al maestrului.
     "Deşi este dificil pentru mine să cânt piese din repertoriul lor şi este ciudat pentru ei să cânte alături de un cântăreţ de operă, ador să mă deschid în faţa acestei lumi", a spus tenorul.
     Concertele colosului italian au atras milioane de spectatori, miliarde de telespectatori şi au contribuit la vânzarea a aproximativ 100 de milioane de albume, un record în registrul clasic.

     Luciano Pavarotti şi-a dorit "să moară la el acasă", potrivit primarului comunei, Giorgio Pighi, care a adăugat că funeraliile tenorului ar putea avea loc sâmbătă, transmite AFP.
     Pighi a afirmat că Luciano Pavarotti a murit în locuinţa sa de la periferia oraşului Modena, "o casă frumoasă de ţară, înconjurată de câmpii şi verdeaţă". "Pavarotti a vrut să moară acasă la el. L-am văzut săptămâna trecută, era încercat de boală, dar avea chef de vorbă. Am vorbit chiar şi în dialectul local", a povestit primarul.
     Potrivit lui Pighi, o capelă cu lumânări aprinse ar putea fi deschisă publicului, iar înmormântarea ar putea avea loc sâmbătă. "Luciano nu a reuşit să învingă în ultima sa bătălie, dar arta şi personalitatea sa vor trăi pentru eternitate", a mai spus primarul comunei într-un comunicat.
     Potrivit comunicatului de presă emis de impresarul lui Pavarotti, Terri Robson, tenorul a murit joi dimineaţa, la ora 5.00, în locuinţa sa de lângă Modena. Pavarotti a fost vegheat de soţia sa, Nicoletta, fiicele sale, Lorenza, Cristina, Giuliana şi Alice, sora sa, Gabriela, nepoţii săi, rude apropiate şi prieteni.