Va dorim o zi buna

Maia Morgenstern

Marea actriţă Maia Morgenstern va urca pe scena Pavilionului 2007 din centrul Sibiului, mâine seară, în deschiderea concertului pe care Duke Ellington Orchestra, condusă de nepotul marelui Duke Ellington, Paul Mercer Ellington, îl va susţine în Capitala Culturală Europeană. Maia Morgenstern va aduce pe scenă atmosfera interbelică. În cadrul aceluiaşi eveniment, actriţa Anca Sigartău se va prezenta în faţa sibienilor într-o ipostază mai puţin cunoscută publicului, aceea de interpretă de jazz.

Miron Mitrea

Fostul ministru al Transporturilor din Guvernul Adrian Năstase, Miron Mitrea, a primit trei puncte de penalizare şi amendă, după ce a fost implicat într-o tamponare auto. Incidentul s-a produs, marţi seară. Mitrea se deplasa pe Bulevardul Mareşal Averescu şi a schimbat direcţia de mers, fără să se asigure. În urma acestei manevre, fostul ministru a intrat în coliziune cu un alt autoturism. Drept urmare, poliţiştii de la Brigada Rutieră i-au aplicat politicianului rigorile legii.

     - Săptămâna trecută, prin gardul cu zăbrele al reşedinţei de vară de la Neptun a preşedintelui Traian Băsescu a răzbătut informaţia că şeful statului i-a avut oaspeţi privaţi pe Pleşu, Patapievici, Liiceanu ş.a. Întrebaţi de ziarişti dacă e adevărată informaţia, unul dintre participanţi, respectiv Andrei Pleşu, replica dur, răspunzând unei întrebări, că, dacă îşi consultă medicul personal, nu înseamnă că Băsescu trebuie să informeze presa. Cum niciunul dintre participanţii la întâlnirea de taină nu e medic şi cu atât mai puţin medicul lui Băsescu, e limpede că întâlnirea n-a fost medicală, dar tot un fel de consultări au avut loc, aşa cum presa a intuit. Concluzia am tras-o urmare dizertaţiei pe care unul dintre cei care i-au acordat consultanţă lui Băsescu, Gabriel Liiceanu, a ţinut-o marţi, ca urmare a unei dezbateri iniţiate de un ONG complet anonim: Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională. Tema dezbaterii: "Reconstrucţia instituţională a României: O nouă republică". Şi am putut afla cu acest prilej că ţara a ajuns în faza finală a celei de-a doua republici, care a început în '90 şi care se numeşte, în viziunea filosofului Liiceanu, "a tranziţiei" şi succede "republicii socialiste impuse", pe care a numerotat-o prima republică. Ei bine, în esenţă, Liiceanu lansează ideea că modificarea Constituţiei a devenit o urgenţă întrucât ea nu mai corespunde stadiului actual de evoluţie a ţării. Cu un uşor viraj, important pentru cine ascultă cu atenţie, am aflat, astfel, că discuţia abordată de dl Liiceanu "reprezintă imbolduri care trebuie să ajungă spre societate, astfel ca, prin intermediul unui referendum, să se pună problema tipului de republică în care vrem să trăim, parlamentară sau prezidenţială". Şi ca să "orienteze" uşor nava spre ape ceva mai calme, a ţinut să precizeze că nici vorbă, Doamne fereşte, să dorească cineva suprimarea unor instituţii fundamentale ale democraţiei, cum ar fi Parlamentul. Dar Parlamentul s-a compromis singur prin prestaţiile sale!
     - Ei bine, iată ce-a copt Băsescu la malul mării cu musafirii săi: inocularea, prin intermediul unor conferinţe, mese rotunde, simpozioane şi, bineînţeles, apariţii televizate, în opinia publică, a ideii că a venit vremea modificării Constituţiei pentru ca preşedintele să primească puteri sporite. Vor urma şi alte dizertaţii pe aceeaşi
     - În acţiunea de contracarare a lui Traian Băsescu şi-a forţelor aliniate în spatele lui, Tăriceanu s-a unit cu două stafii: Alianţa Populară a lui Emil Constantinescu şi PNŢCD-ul, acum în varianta Marian Miluţ. "Trupele" polului de centru dreapta astfel grupate vor primi ceva aer în trompetă pentru că, deşi puţini ca număr, membri AP şi PNŢCD au voce sonoră. Parcă-l văd pe Ciuvică săptămânal cu câte-o dezvăluire şi pe Miluţ combătând puternic pe la Dan Diaconescu OTV
     - Mişcarea, de imagine, e drept, le-a luat-o înainte PD-ului şi PLD-ului, care au anunţat că îşi unesc forţele, dar trag de timp. Nu liberalii lui Stolojan; ei ar fi foarte fericiţi să se unească cu democraţii lui Boc. Cei din urmă strâmbă însă din nas întrucât n-ar vrea să cedeze din locurile cu care-i creditează sondajele de opinie pe la alegerile europarlamentare, dar şi la cele locale şi generale care se apropie cu viteză.

XANTIPA

Hotel pentru nostalgicii comunismului, la Berlin

Într-un hotel din Germania, timpul s-a oprit undeva înainte de 1989, în plin comunism, conform Antena 3. Apartamentele sunt decorate în stil retro comunist şi respectă întocmai design-ul unei epoci nu foarte îndepărtate. O dată ajuns în clădirea comunistă, oaspeţii sau... tovarăşii au parte de un tratament adecvat. Cum era de aşteptat, încă de la recepţie ceasurile anunţă ora exactă din Moscova, Berlin, Havana şi Beijing. Nici urmă de Occident. Proprietarul a gândit totul în cele mai mici detalii. Aşa că, mobilierul cochet din zilele noastre a fost înlocuit cu unul vechi, potrivit regimului trecut, iar aparatura high-tech de radiouri de pe vremea bunicii. Pe pereţi, la loc de cinste au fost agăţate portretele liderilor comunişti sau fotografii alb negru. Există apartamente şi camere care respectă o anumită temă comunistă şi identice cu cele din timpul Germaniei de Est. Totuşi, proprietarul a gândit proiectul fără să regrete acele vremuri. În amintirea comunismulul, nostalgicii îşi pot petrece noapţile în camere decorate în stilul epocii de aur, pentru numai 12 dolari.

Demisie contra trafic de influenţă

Consilierul de stat la Departamentul juridic al Administraţiei Prezidenţiale, Silviu Barbu, a cerut preşedintelui Traian Băsescu să-l elibereze din funcţie şi a solicitat CSM încetarea detaşării sale la Cotroceni.

     Barbu a precizat pentru Mediafax că a cerut eliberarea din funcţie şi încetarea detaşării sale ca să evite afectarea imaginii sale şi a Administraţiei Prezidenţiale, după ce, în presa locală din Braşov, au apărut materiale legate de o convorbire pe care a avut-o cu decanul Facultăţii de Drept din oraş. Barbu a menţionat că prin materialele apărute s-a încercat afectarea imaginii sale şi, implicit, cea a Administraţiei Prezidenţiale, dat fiind că acel decan "este interceptat" într-un dosar "care nu are nicio legătură cu convorbirea purtată".
     El a ţinut să menţioneze că, în conversaţia purtată cu decanul Facultăţii de Drept, el s-a interesat doar de reprogramarea unui examen, fiind vorba de o chestiune pur tehnică.
     Consilierul lui Băsescu s-a arătat, de asemenea, nedumerit de modalitatea în care în presa locală din Braşov apar transcrieri ale unor interceptări în cazul unor persoane cercetate şi pentru care nu s-a formulat încă nicio acuzaţie. Barbu a menţionat că, prin aceste materiale publicate de presă, se duc "dispute politice pe plan local şi se încearcă atacarea unor demnitari".
     "Nu vreau să fiu în mijlocul unor meciuri politice şi nici să fie afectată imaginea Preşedinţiei. Aceasta este motivaţia gestului meu", a explicat consilierul cotrocenist.

Punctul pe Y, de Octavian Andronic

Litoralul - o politică de forţă

     Week-end-ul trecut a fost cel de-al doilea din acest sezon în care litoralul românesc a dat senzaţia unui teritoriu activ. Spre deosebire de vecinii noştri de la sud, unde sezonul s-a deschis, din plin, încă de la începutul lunii mai, noi mai aşteptăm. "Tradiţia" ultimilor ani deschide litoralul pe la 1 iulie şi-l închide după jumătatea lui august. Doar vreo şase săptămâni stau la dispoziţia celor care vor să se recreeze la soare şi la mare, pe plajele strămoşeşti. Cum de s-a scurtat în aşa hal sezonul românesc? Ce s-a întâmplat cu el?
     Nu sunt nostalgic, dar nu pot să nu-mi amintesc cum, prin anii '70, pe când eram june reporter la "Informaţia Bucureştiului", plecam în delegaţie pe litoral încă de pe la 15 mai, să văd şi să scriu despre cum îşi reface poporul forţa de muncă în restaurantele-cantine şi în hotelurile-dormitor de pe malul Mării Negre. Concediul la mare era o noţiune prezentă în viaţa mai fiecărui român. Ceea ce se făcea pe atunci la noi era mai degrabă un serviciu social decât turism. La preţuri pe măsura confortului existent, valurile de turişti măturau conştiincioase litoralul, din mai până la sfârşitul lui septembrie. Printre ei, câteva oaze privite cu jind: hotelurile care cazau turişti străini. Plătitori de valută - valută pentru care regimul şi-ar fi vândut şi sufletul. Atât era aceasta de atractivă încât pachetele turistice se vindeau la preţuri derizorii. Un sejur de două săptămâni, cu avion cu tot, îl costa pe şomerul german doar vreo 300 de mărci - mai puţin decât ar fi cheltuit stând acasă! Pe litoralul românesc el devenea rege, i se închinau chelnerii pentru ciubucul infim, iar diriguitorii turismului făceau sluj în faţa lui.
     Nu mai este aşa. Azi, turismul românesc de pe litoral nu se mai închină în faţa vizitatorului străin. E drept că acesta îşi face tot mai puţin simţită prezenţa. Azi e la preţ turistul român cu bani, care poate fi jumulit cu propriul său concurs. Care se dă în stambă cu orice prilej, etalându-şi noua bogăţie. Pentru el este suficient ceea ce este şi managerii noştri nu-şi mai bat capul nici să prelungească sezonul şi nici să îmbunătăţească serviciile. În cele şase săptămâni de vârf clienţii vin acum, că n-au unde să se ducă altundeva, şi plătesc cât li se cere pentru servicii pe care pe altundeva le-ar respinge viguros. Aici suntem la noi acasă şi înghiţim, din patriotism, orice. Inclusiv decalajul care se tot măreşte între noi şi ceilalţi prestatori de servicii de vacanţă.

La ce festival participă Adrian Sitaru?

Pentru a răspunde fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici