Restructurarea economică, alături de o serie de reforme sociale, precum cele din sănătate şi educaţie, reprezintă modalităţi pentru creşterea productivităţii muncii, al cărei rol este de a contracara efectele negative provocate de reducerea populaţiei apte de muncă.
     Banca Mondială notează că state precum Estonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, care au implementat deja o serie de măsuri, se vor orienta mai uşor către un proces de restructurare strategică a companiilor şi de impulsionare a inovaţiei, ajutate de integrarea în UE, de fluxurile de investiţiile străine directe şi de tehnologie. Cele mai importante provocări vor fi înregistrate în ţări precum Bosnia şi Herzegovina, Georgia, Muntenegru şi Ucraina, în care procesul de restructurare este întârziat. Deşi atrage atenţia asupra dificiultăţilor cu care s-ar putea confrunta, România este inclusă în categoria statelor care au început relativ repede procesul de reformă.

Muncă până la adânci bătrâneţi
     BM consideră că sistemul de pensii din România ar trebui să însemne şi vârste de pensionare mai ridicate, ca parte a reformelor din sistemul de pensii, costurile din acest domeniu continuând să crească odată cu îmbătrânirea populaţiei. Implementarea reformelor din sistemul de pensii va permite României ca, în 2025, cheltuielile din acest domeniu să fie inferioare celor din 2004, ca pondere în PIB. Dacă ţara noastră nu va adopta măsurile necesare, cheltuielile vor cunoaşte o creştere importantă. Analizând costurile generate de pensii, BM consideră că fiecare stat est-european şi fost membru al Uniunii Sovietice ar putea să acorde persoanelor cu vârstă de peste 65 ani o pensie echivalentă cu 10% din PIB pe cap de locuitor. Instituţia internaţională atrage atenţia că cele mai dificile provocări legate de îmbătrânirea populaţiei sunt legate de apariţia unor noi presiuni asupra cheltuielilor publice, în special pentru pensii şi îngrijire pe termen lung a persoanelor în vârstă, în condiţiile în care finanţarea sistemelor de pensii se află la un nivel necorespunzător. Efectele generate de cheltuielile pentru îngrijire pe termen lung trebuie analizate cu atenţie, având în vedere creşterea constantă a persoanelor care au nevoie de astfel de servicii. Până în 2025, multe ţări din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică vor avea populaţii care se vor clasa printre cele mai bătrâne din lume. În următorii 20 de ani, populaţia totală din regiune s-ar putea reduce cu 24 milioane, iar, până în 2025, între 20% şi 25% din populaţia a nouă ţări din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică va avea vârsta de 65 de ani.

     Economia zonei euro este "binecuvântată cu veşti bune" la momentul actual, iar executivele statelor membre ar trebui să profite de această oportunitate pentru consolidarea bugetelor şi reformarea economiile naţionale, în vederea accelerării dezvoltării şi a majorării competitivităţii, a afirmat oficialul, la o conferinţă pe teme economice organizată de Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate. Oficialul a arătat că, dacă reforma este oprită, presiunile inflaţioniste s-ar putea accentua mai rapid decât s-a estimat, iar politica monetară ar putea deveni mai strictă decât se aşteaptă.
     BCE solicită cu regularitate accelerarea reformelor economice şi realizarea unor majorări salariale limitate, dar semnalează rar, în mod explicit, legătura dintre aceste aspecte şi ratele dobânzilor. Dobânda de politică monetară a zonei euro este de 4%, în condiţiile în care BCE a majorat dobânda de opt ori în ultimele 18 luni, iar analiştii anticipează că instituţia va scumpi din nou creditul, la 4,25%, cel mai probabil în luna septembrie.
     Bini Smaghi a mai arătat că multe din cele 13 economii ale zonei euro au consemnat reducerii ale competivităţii privind costurile cu forţa de muncă, comparativ cu Germania, cea mai mare economie a uniunii monetare. În Italia, Spania, Grecia şi, într-o mai mică măsură, în Franţa, competitivitatea s-a deteriorat puternic, a precizat oficialul, arătând că va fi nevoie de o ajustare dureroasă pentru recâştigarea avantajului competitiv, de tipul măsurilor adoptate de Germania în ultimii ani.
     Pe de altă parte, avansul mai rapid al costurilor cu forţa de muncă este justificabil, parţial, în economiile mai sărace ale zonei euro, aflate într-un proces de reducere a diferenţei faţă de statele cu venituri superioare.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro