Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Comentariul zilei
Sport

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Sănătate
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Barroso și Merkel i-au mai calmat pe oficialii de la Varșovia

Polonia s-a "înmuiat" înaintea summitului


Jose Barroso și Angela Merkel
speră că summitul european
care începe astăzi va fi unul reușit

     Un avertisment voalat din partea Comisiei Europene și o concesie făcută de președinția germană a forului comunitar au convins Polonia că nu este în interesul ei ca discuțiile privind viitorul Tratat UE - care se vor desfășura astăzi și mâine, la Bruxelles - să eșueze.

     De câteva zile, autoritățile de la Varșovia tot amenințau că, dacă discuțiile privind viitorul Tratat constituțional nu vor atinge și problema modificării sistemului de vot, își vor folosi dreptul de veto pentru a împiedica încheierea unui acord asupra formei documentului.
     Marți însă, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a transmis un avertisment voalat Poloniei. El a declarat că este în interesul noilor statelor membre UE, inclusiv al Poloniei, să demonstreze că recentul val de extindere nu împiedică forul comunitar să adopte decizii majore. "Vă rog, nu lăsați impresia că blocați discuțiile. Nu e inteligent și nici folositor să faceți asta. E bine să vă susțineți punctul de vedere, dar nu stabiliți limite ale negocierilor, nu lansați discuții despre veto sau alte cuvinte de genul acesta care nu se potrivesc unei Uniunii Europene ce dorește rezultate", a spus Jose Barroso, citat de BBC. După care a adăugat: "Noile state membre au intersul de a arăta că apartenența lor la Uniunea Europeană nu înrăutățește viața Uniunii, ci dimpotrivă, îi oferă un nou suflu. Un eșec ne-ar încetini activitatea în toate domeniile. Mecanismele de coerență și de solidaritate vor fi slăbite de umbra eșecului și încrederii dintre state membre".
     Potrivit cotidianului britanic "Financial Times", Bruxellesul folosește termeni precum "coerență" și "solidaritate" pentru a descrie programul de transfer de fonduri de la statele dezvoltate spre cele mai sărace, inclusiv țări din fostul bloc comunist. Bugetul UE va fi reevaluat începând cu anul viitor, iar Polonia riscă să fie marele perdant în cazul în care state dezvoltate, precum Germania, decid să reducă volumul asistenței finaciare pentru perioada următoare, care se încheie în 2013, comentează "Financial Times".
     Barroso a avertizat că Polonia riscă, de asemenea, să nu mai beneficieze de spijinul blocului comunitar, în special al Germaniei, în diferendul său cu Moscova, dacă nu își reconsideră poziția privind Tratatul UE.

Oferta germană
     Președinția germană a Uniunii Europene a acceptat să facă o concesie Poloniei, care dorește un sistem de vot bazat pe rădăcina pătrată a numărului locuitorilor statelor membre. Astfel, proiectul de Tratat care va înlocui Constituția respinsă la referendumurile din Franța și Olanda menționează, într-o notă de subsol, opoziția polonezilor față de un sistem de calcul al voturilor cu dublă majoritate în cadrul Uniunii Europene. Berlinul a precizat că Polonia, susținută de Cehia, vrea ca această problemă să fie din nou discutată în cadrul conferinței interguvernamentale convocate pentru finalizarea redactării noului Tratat. Lucrările conferinței interguvernamentale vor începe, probabil, luna viitoare, relatează publicația electronică "EUobserver".
     Flexibilitatea Germaniei a fost pe placul premierului polonez, Jaroslaw Kaczynski, considerat mai intransigent decât fratele său, președintele Lech Kaczynski. Cei doi frați s-au hotărât care dintre ei să meargă la summitul european de la Bruxelles. "Va fi președintele, aproape sigur. Am căzut de acord că, în cazul în care lucrurile nu se prezintă bine și trebuie să utilizăm dreptul de veto, mă voi duce eu. În acest moment, apreciem că există probabil o șansă de compromis. În acest caz va fi probabil președintele cel care va merge. Eu eram cel care trebuia să utilizez dreptul de veto", a explicat Jaroslaw Kaczynski.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Letonia și-a retras trupele din Irak

     Un contingent de 121 de militari letoni mobilizați în Irak a revenit, marți, în capitala Riga, marcând încheierea angajamentului militar al Letoniei în cadrul coaliției conduse de Statele Unite. Soldații au încheiat o misiune de șase luni în Irak. Patru militari au rămas însă în Irak pentru a se ocupa de transportul vehiculelor și materialelor, potrivit Ministerului leton al Apărării. Letonia, fostă republică sovietică care și-a obținut independența în 1991, este un aliat ferm al Statelor Unite și membru NATO din 2004. Militarii letoni au fost mobilizați în Irak în mai 2003, la scurt timp după invazia trupelor coaliției conduse de Statele Unite. În total, 1.150 de militari letoni au participat în patru ani la misiunile din Irak. Trei dintre aceștia au murit în timpul confruntărilor armate.

Sarkozy s-a consultat cu Le Pen

     Președintele francez, Nicolas Sarkozy, a chemat la consultări toate partidele politice înainte de summitul UE, având pentru prima dată, ieri, o întrevedere cu liderul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen. La ieșirea din Palatul élysée, Jean-Marie Le Pen a salutat "gestul democratic" al președintelui. "Am discutat despre proiecte europene, i-am comunicat divergențele noastre în această privință", a declarat liderul extremei drepte franceze. Fostul președinte, Jacques Chirac, a refuzat mereu să intre oficial în contact cu Le Pen. În 2002, când cei doi au ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, Chirac a refuzat să participe la dezbaterea televizată. De asemenea, după căderea Zidului Berlinului în 1989, președintele socialist Francois Mitterrand l-a exclus pe Le Pen din grupul liderilor politici cu care avea consultări privind construcția europeană și evenimentele din Europa de Est.

Malta și Cipru, în zona euro

     Parlamentul European a avizat, ieri, aderarea Ciprului și a Maltei la zona euro, prevăzută pentru începutul anului 2008. Acordul Parlamentului reprezintă, alături de avizul șefilor de state și de guverne din UE o etapă oficială înaintea adoptării monedei unice europene de către cele două insule mediteraneene. Aprobarea finală va fi acordată de miniștrii Finanțelor din statele UE, în cadrul unei întruniri programate pentru 10 iulie. Zona euro include 13 state: Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia.

Carter "înțeapă" Casa Albă

     Fostul președinte american Jimmy Carter a declarat, marți, că sprijinul Washingtonului pentru gruparea Fatah și blocarea ajutorului acordat Fâșiei Gaza fac parte dintr-o politică eronată, menită să îi dezbine pe palestinieni. Carter, aflat într-o vizită la Dublin, a explicat că Statele Unite și Israelul au făcut "tot ceea ce au putut pentru a evita un acord între Fatah și Hamas". "În ultima vreme, SUA a acordat sprijin militar grupării Fatah pentru a cuceri Hamas în Gaza. Fatah nu a putut învinge din cauza angajamentului fervent al unora dintre militanții Hamas și datorită disciplinei lor. Acest efort de a scinda Palestina în două popoare, în prezent, este în opinia mea un pas în direcția greșită", a spus Carter, care a deplâns absența unor eforturi externe pentru rezolvarea situației.

Comentariul zilei, de Răzvan Voncu

Kosovo: o nouă rezoluție?

     Media internațională vehiculează, de circa două săptămâni, informații despre posibilitatea ca statele occidentale (SUA, Marea Britanie și Franța) să promoveze în Consiliul de Securitate al ONU o nouă rezoluție privind Kosovo. Potrivit surselor, această rezoluție ar invita Belgradul și Priștina la noi negocieri, care ar fi limitate la patru luni. După acest interval, în cazul în care nu s-ar ajunge la o înțelegere, ar urma să fie adoptat așa-zisul "plan Ahtisaari".
     Dacă informațiile de mai sus sunt mai mult decât simple "baloane de încercare" (a Belgradului și Moscovei), scenariul e cel puțin bizar și trădează disperararea și lipsa de soluții de rezervă a celor care au mizat pe "planul Ahtisaari". Pentru că rareori au fost introduse în Consiliul de Securitate proiecte de rezoluții care nu au întrunit consensul celor cinci membri cu drept de veto, iar în acest caz se știe sigur că Rusia va vota împotrivă. De altminteri, marți, 19 iunie, oficialii de la Kremlin s-au grăbit să reafirme că își vor exercita dreptul de veto și împotriva acestei rezoluții, care, spun ei, este lipsită de logică.
     Argumentul lipsei de logică este, într-adevăr, demn de luat în seamă. În mod evident, "planul Ahtisaari", care duce - prin încălcarea Cartei ONU și a Rezoluției 1244 - la independența Kosovo, îi satisface în cel mai înalt grad pe liderii albanezilor din provincie. Pe cale de consecință, aceștia nu au ce să mai negocieze cu Belgradul și nici de ce să renunțe la independența pe care le-o oferă planul, pentru niște convorbiri care nu pot da rezultate mai bune. În consecință, a propune convorbiri, în aceste condiții, înseamnă doar a amâna inutil deznodământul.
     Este, de asemenea, lipsit de logică să propui noi convorbiri, dacă "planul Ahtisaari" e bun. Iar dacă nu e bun azi, nu va fi mai bun peste patru luni. Cum spuneam, nu este decât o manevră care încearcă să camufleze impasul total la care a ajuns strategia americană în Balcani și în Europa de Est, mizând greșit pe slăbiciunea Rusiei și pe resemnarea Belgradului.
     În acest context, apare ca foarte bizară declarația miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, care susține noua rezoluție, în forma preconizată de Washington. Deoarece cel puțin cinci țări membre - Spania, Grecia, România, Slovacia și Cipru - au anunțat că se opun modificării prin forță a frontierelor Serbiei. Probabil însă că declarația reflectă mai mult dorința Uniunii de a fi percepută ca o singură voce, decât o reală inițiativă politică. Oricum, oficialii de la Bruxelles i-au împins deja pe americani cu spatele la zid, declarând că nu vor susține soluții în afara Consiliului de Securitate. Unde, se știe, Rusia și China au drept de veto...
     Continui să cred, alături de alți analiști independenți, că proiectul de rezoluție evocat mai sus nu va ajunge în Consiliul de Securitate. El este menit doar să creeze presiune asupra Rusiei. Și este sortit eșecului, ca toate celelalte încercări din ultimii ani. Pentru cine nu a înțeles deja, Kremlinul și-a aranjat foarte bine cărțile...

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.