Barroso și
Merkel i-au mai calmat pe oficialii de la Varșovia |
| Polonia s-a "înmuiat"
înaintea summitului |

Jose Barroso și Angela Merkel
speră că summitul european
care începe astăzi va fi unul reușit
|
Un avertisment voalat din partea Comisiei
Europene și o concesie făcută de președinția germană a forului comunitar au convins
Polonia că nu este în interesul ei ca discuțiile privind viitorul Tratat UE - care se
vor desfășura astăzi și mâine, la Bruxelles - să eșueze.
De câteva zile, autoritățile de la Varșovia tot amenințau
că, dacă discuțiile privind viitorul Tratat constituțional nu vor atinge și problema
modificării sistemului de vot, își vor folosi dreptul de veto pentru a împiedica
încheierea unui acord asupra formei documentului.
Marți însă, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao
Barroso, a transmis un avertisment voalat Poloniei. El a declarat că este în interesul
noilor statelor membre UE, inclusiv al Poloniei, să demonstreze că recentul val de
extindere nu împiedică forul comunitar să adopte decizii majore. "Vă rog, nu
lăsați impresia că blocați discuțiile. Nu e inteligent și nici folositor să faceți
asta. E bine să vă susțineți punctul de vedere, dar nu stabiliți limite ale
negocierilor, nu lansați discuții despre veto sau alte cuvinte de genul acesta care nu
se potrivesc unei Uniunii Europene ce dorește rezultate", a spus Jose Barroso, citat
de BBC. După care a adăugat: "Noile state membre au intersul de a arăta că
apartenența lor la Uniunea Europeană nu înrăutățește viața Uniunii, ci
dimpotrivă, îi oferă un nou suflu. Un eșec ne-ar încetini activitatea în toate
domeniile. Mecanismele de coerență și de solidaritate vor fi slăbite de umbra
eșecului și încrederii dintre state membre".
Potrivit cotidianului britanic "Financial Times",
Bruxellesul folosește termeni precum "coerență" și "solidaritate"
pentru a descrie programul de transfer de fonduri de la statele dezvoltate spre cele mai
sărace, inclusiv țări din fostul bloc comunist. Bugetul UE va fi reevaluat începând
cu anul viitor, iar Polonia riscă să fie marele perdant în cazul în care state
dezvoltate, precum Germania, decid să reducă volumul asistenței finaciare pentru
perioada următoare, care se încheie în 2013, comentează "Financial Times".
Barroso a avertizat că Polonia riscă, de asemenea, să nu mai
beneficieze de spijinul blocului comunitar, în special al Germaniei, în diferendul său
cu Moscova, dacă nu își reconsideră poziția privind Tratatul UE.
Oferta germană
Președinția germană a Uniunii Europene a acceptat să
facă o concesie Poloniei, care dorește un sistem de vot bazat pe rădăcina pătrată a
numărului locuitorilor statelor membre. Astfel, proiectul de Tratat care va înlocui
Constituția respinsă la referendumurile din Franța și Olanda menționează, într-o
notă de subsol, opoziția polonezilor față de un sistem de calcul al voturilor cu
dublă majoritate în cadrul Uniunii Europene. Berlinul a precizat că Polonia,
susținută de Cehia, vrea ca această problemă să fie din nou discutată în cadrul
conferinței interguvernamentale convocate pentru finalizarea redactării noului Tratat.
Lucrările conferinței interguvernamentale vor începe, probabil, luna viitoare,
relatează publicația electronică "EUobserver".
Flexibilitatea Germaniei a fost pe placul premierului polonez,
Jaroslaw Kaczynski, considerat mai intransigent decât fratele său, președintele Lech
Kaczynski. Cei doi frați s-au hotărât care dintre ei să meargă la summitul european
de la Bruxelles. "Va fi președintele, aproape sigur. Am căzut de acord că, în
cazul în care lucrurile nu se prezintă bine și trebuie să utilizăm dreptul de veto,
mă voi duce eu. În acest moment, apreciem că există probabil o șansă de compromis.
În acest caz va fi probabil președintele cel care va merge. Eu eram cel care trebuia să
utilizez dreptul de veto", a explicat Jaroslaw Kaczynski.
Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro |
Letonia și-a retras trupele
din Irak |
|
Un contingent de 121 de militari letoni mobilizați în Irak a revenit, marți, în
capitala Riga, marcând încheierea angajamentului militar al Letoniei în cadrul
coaliției conduse de Statele Unite. Soldații au încheiat o misiune de șase luni în
Irak. Patru militari au rămas însă în Irak pentru a se ocupa de transportul
vehiculelor și materialelor, potrivit Ministerului leton al Apărării. Letonia, fostă
republică sovietică care și-a obținut independența în 1991, este un aliat ferm al
Statelor Unite și membru NATO din 2004. Militarii letoni au fost mobilizați în Irak în
mai 2003, la scurt timp după invazia trupelor coaliției conduse de Statele Unite. În
total, 1.150 de militari letoni au participat în patru ani la misiunile din Irak. Trei
dintre aceștia au murit în timpul confruntărilor armate. |
Sarkozy s-a consultat cu Le
Pen |
|
Președintele francez, Nicolas Sarkozy, a chemat la consultări toate partidele politice
înainte de summitul UE, având pentru prima dată, ieri, o întrevedere cu liderul
extremei drepte, Jean-Marie Le Pen. La ieșirea din Palatul élysée, Jean-Marie Le Pen a
salutat "gestul democratic" al președintelui. "Am discutat despre proiecte
europene, i-am comunicat divergențele noastre în această privință", a declarat
liderul extremei drepte franceze. Fostul președinte, Jacques Chirac, a refuzat mereu să
intre oficial în contact cu Le Pen. În 2002, când cei doi au ajuns în turul doi al
alegerilor prezidențiale, Chirac a refuzat să participe la dezbaterea televizată. De
asemenea, după căderea Zidului Berlinului în 1989, președintele socialist Francois
Mitterrand l-a exclus pe Le Pen din grupul liderilor politici cu care avea consultări
privind construcția europeană și evenimentele din Europa de Est. |
Malta și Cipru, în zona
euro |
|
Parlamentul European a avizat, ieri, aderarea Ciprului și a Maltei la zona euro,
prevăzută pentru începutul anului 2008. Acordul Parlamentului reprezintă, alături de
avizul șefilor de state și de guverne din UE o etapă oficială înaintea adoptării
monedei unice europene de către cele două insule mediteraneene. Aprobarea finală va fi
acordată de miniștrii Finanțelor din statele UE, în cadrul unei întruniri programate
pentru 10 iulie. Zona euro include 13 state: Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania,
Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia. |
Carter "înțeapă"
Casa Albă |
|
Fostul președinte american Jimmy Carter a declarat, marți, că sprijinul Washingtonului
pentru gruparea Fatah și blocarea ajutorului acordat Fâșiei Gaza fac parte dintr-o
politică eronată, menită să îi dezbine pe palestinieni. Carter, aflat într-o vizită
la Dublin, a explicat că Statele Unite și Israelul au făcut "tot ceea ce au putut
pentru a evita un acord între Fatah și Hamas". "În ultima vreme, SUA a
acordat sprijin militar grupării Fatah pentru a cuceri Hamas în Gaza. Fatah nu a putut
învinge din cauza angajamentului fervent al unora dintre militanții Hamas și datorită
disciplinei lor. Acest efort de a scinda Palestina în două popoare, în prezent, este
în opinia mea un pas în direcția greșită", a spus Carter, care a deplâns
absența unor eforturi externe pentru rezolvarea situației. |
Comentariul
zilei, de Răzvan Voncu |
Kosovo: o nouă rezoluție? |
Media internațională vehiculează, de circa două săptămâni, informații despre
posibilitatea ca statele occidentale (SUA, Marea Britanie și Franța) să promoveze în
Consiliul de Securitate al ONU o nouă rezoluție privind Kosovo. Potrivit surselor,
această rezoluție ar invita Belgradul și Priștina la noi negocieri, care ar fi
limitate la patru luni. După acest interval, în cazul în care nu s-ar ajunge la o
înțelegere, ar urma să fie adoptat așa-zisul "plan Ahtisaari".
Dacă informațiile de mai sus sunt mai mult decât simple
"baloane de încercare" (a Belgradului și Moscovei), scenariul e cel puțin
bizar și trădează disperararea și lipsa de soluții de rezervă a celor care au mizat
pe "planul Ahtisaari". Pentru că rareori au fost introduse în Consiliul de
Securitate proiecte de rezoluții care nu au întrunit consensul celor cinci membri cu
drept de veto, iar în acest caz se știe sigur că Rusia va vota împotrivă. De
altminteri, marți, 19 iunie, oficialii de la Kremlin s-au grăbit să reafirme că își
vor exercita dreptul de veto și împotriva acestei rezoluții, care, spun ei, este
lipsită de logică.
Argumentul lipsei de logică este, într-adevăr, demn de luat
în seamă. În mod evident, "planul Ahtisaari", care duce - prin încălcarea
Cartei ONU și a Rezoluției 1244 - la independența Kosovo, îi satisface în cel mai
înalt grad pe liderii albanezilor din provincie. Pe cale de consecință, aceștia nu au
ce să mai negocieze cu Belgradul și nici de ce să renunțe la independența pe care
le-o oferă planul, pentru niște convorbiri care nu pot da rezultate mai bune. În
consecință, a propune convorbiri, în aceste condiții, înseamnă doar a amâna inutil
deznodământul.
Este, de asemenea, lipsit de logică să propui noi convorbiri,
dacă "planul Ahtisaari" e bun. Iar dacă nu e bun azi, nu va fi mai bun peste
patru luni. Cum spuneam, nu este decât o manevră care încearcă să camufleze impasul
total la care a ajuns strategia americană în Balcani și în Europa de Est, mizând
greșit pe slăbiciunea Rusiei și pe resemnarea Belgradului.
În acest context, apare ca foarte bizară declarația
miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, care susține noua rezoluție, în forma
preconizată de Washington. Deoarece cel puțin cinci țări membre - Spania, Grecia,
România, Slovacia și Cipru - au anunțat că se opun modificării prin forță a
frontierelor Serbiei. Probabil însă că declarația reflectă mai mult dorința Uniunii
de a fi percepută ca o singură voce, decât o reală inițiativă politică. Oricum,
oficialii de la Bruxelles i-au împins deja pe americani cu spatele la zid, declarând că
nu vor susține soluții în afara Consiliului de Securitate. Unde, se știe, Rusia și
China au drept de veto...
Continui să cred, alături de alți analiști independenți, că
proiectul de rezoluție evocat mai sus nu va ajunge în Consiliul de Securitate. El este
menit doar să creeze presiune asupra Rusiei. Și este sortit eșecului, ca toate
celelalte încercări din ultimii ani. Pentru cine nu a înțeles deja, Kremlinul și-a
aranjat foarte bine cărțile... |
|