Dosarele revoluţiei şi ale mineriadelor se mută în instanţe civile. Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) au declarat, ieri, drept neconstituţional un aliniat din legea care aduce modificari Codului de Procedură Penală.

     Prevederea declarată neconstituţională este cea cuprinsă la articolul III, alin. 2. din Legea 356/2006: "cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanţele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanţele militare".
     Concret, în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale, procurorii militari vor putea ancheta doar dosare în care sunt cercetaţi exclusiv militari.
     Dosarele în care sunt anchetaţi şi militari şi civili vor fi cercetate de procurori civili. În această ultimă situaţie, procurorii civili care vor prelua aceste dosare vor trebui să preia ancheta din stadiul în care se află, urmând să decidă asupra probelor şi actelor de urmărire efectuate. Hotărârea Curţii Constituţionale este, prin lege, definitivă şi obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial.

     Terorizaţi de Mărieş şi Ilieşiu
     Curtea Constituţională s-a declarat "consternată" de presiunile exercitate de organizaţiile de revoluţionari, înainte ca judecătorii să decidă cu privire la competenţa procurorului militar, excepţia de neconstituţionalitate în acest sens fiind invocată în mai multe dosare penale.
     Curtea Constituţională a făcut public faptul că "asupra sa s-au exercitat ameninţări, intimidări şi alte presiuni din partea unor organizaţii ale revoluţionarilor, semnate de Teodor Mărieş, preşedinte al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice, Antonie Popescu, avocat, membru senior al Ligii Studenţilor", declarându-se "consternată" de o asemenea atitudine.
     Curtea Constituţională a dezaprobat presiunile, mai ales în contextul în care sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a articolului III, alineatul 2 din Legea 356/ 2006 a fost făcută iniţial în procesul poliţiştilor de la Secţia 5, implicaţi în furtul din conductele petroliere, desfăşurat la Curtea Militară de Apel. Săptămâna trecută, aceeaşi excepţie a fost invocată în dosarul în care mai mulţi foşti ofiţeri au fost trimişi în judecată pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor.Potrivit Curţii Constituţionale, aceste somaţii reprezintă o "gravă atingere adusă justiţiei constituţionale din România, un mod nepermis de presiune asupra Curţii şi o regretabilă încălcare a dispoziţiilor legale privitoare la rolul şi menirea organizaţiilor aparţinând societăţii civile în raporturile lor cu justiţia română şi Curtea Constituţională".
     "A soma Curtea Constituţională să se pronunţe într-un fel sau altul constituie o ingerinţă nepermisă în activitatea instanţei de contencios constituţional, de natură să submineze autoritatea acestei instituţii menită să vegheze la asigurarea supremaţiei Constituţiei, ca şi a valorilor democraţiei pentru care şi-au jertfit viaţa tinerii din Decembrie 1989", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale care apreciază ca inadmisibile ameninţările privind pichetarea sediului instituţiei în semn de presiune. De altfel, Curtea Constituţională susţine că "aceste demersuri, fără precedent în istoria de 15 ani a Curţii Constituţionale, constituie un act de terorism juridic şi o ilegitimă acţiune a aşa-zişilor reprezentanţi ai societăţii civile" şi îşi reafirmă independenţa.

Ene se dă fericit
     Preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene, nu este de acord cu opiniile potrivit cărora decizia Curţii Constituţionale ar putea conduce la întârzierea trimiterii în instanţă a dosarelor revoluţiei şi mineriadelor, aflate în prezent în lucru la procurorul militar Dan Voinea. "Ce tergiversare? Nu e nicio tergiversare. Tergiversare era dacă rămânea la Voinea dosarul. De fapt, la ultima întâlnire pe care am avut-o cu doamna procuror general Kovessi, în prezenţa lui Dan Voinea, am atras atenţia asupra acestui aspect de legalitate, România pierzând mai multe procese la CEDO din cauză că dosare în care erau implicaţi şi civili au fost instrumentate de procurori militari", a declarat Ene.

     În perioada de vară, PNL va iniţia demersurile necesare pentru strângerea a cel puţin două milioane de semnături de susţinere a proiectului. Filialele judeţene ale PNL au primit deja sarcina să strângă cel puţin 50.000 de semnături. "Dacă acest proiect de lege nu va fi aprobat într-un termen rezonabil, cred că vom avea o discuţie în Biroul Politic Central al partidului pentru ca Guvernul Tăriceanu să-şi asume răspunderea în Parlament pentru votul uninominal, mai ales dacă vom avea sprijinul populaţiei", a mai spus deputatul PNL.
     PNL cere PD şi PSD să strângă, de asemenea, semnături, liberalii intenţionând să depună proiectul la Senat, la începutul săptămânii viitoare.

Băsescu aşteaptă!
     PD a solicitat, ieri, adoptarea în regim de urgenţă a proiectului de lege privind votul uninominal, considerând că acesta fiind finalizat, nu mai există piedici administrative în adoptarea lui.
     Potrivit liderului PD, Emil Boc, democraţii susţin fără rezerve proiectul Pro Democraţia, la care, de altfel, şi-au dat acordul şi PNL şi PSD. "Există un angajament al partidelor parlamentare, în urma discuţiilor de la Cotroceni pe marginea votului uninominal, ca, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, la sfârşitul lunii iunie, să adoptăm proiectul legii votului uninominal", a precizat preşedintele PD. El a avertizat că, în cazul în care proiectul nu va fi adoptat, "este iminentă convocarea de către preşedinte a unui referendum naţional pe această temă".
     Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a declarat, luni, în şedinţa Biroului Permanent, că, de îndată ce se primeşte din partea Senatului un proiect de lege privind votul uninominal, va convoca Biroul Permanent pentru o eventuală sesiune extraordinară.

Conservatorii insistă pentru sesiune extraordinară
     PC a depus din nou la Birourile Permanente ale Legislativului solicitarea privind convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, în care să fie votat proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, a anunţat purtătorul de cuvânt al partidului, Bogdan Ciucă.
     Redepunerea solicitării a fost motivată de faptul că solicitarea iniţială a fost respinsă pe motiv de "chichiţe procedurale". Ciucă a acuzat partidele parlamentare, fără a face însă nominalizări, că tergiversează adoptarea acestui sistem de vot, pentru a nu fi introdus la următoarele alegeri parlamentare, din cauză că ar fi dezavantajate electoral. (Andrei Costa)

     Directorul SRI, George Maior, a fost cel care a prezentat în plenul Parlamentului Raportul Serviciului pe 2005. El a spus că documentul cuprinde elemente de analiză şi obiectivele prevăzute pentru anul 2006, riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale, gestionarea resurselor umane şi materiale, modul în care SRI a interacţional cu CNSAS şi cu societatea civilă.
     Potrivit lui Morar, în 2005 s-au întrunit o serie de condiţii favorabile care au condus la consolidarea contextului de securitate din România şi la diminuarea crimei organizate şi a corupţiei.
     Acţiunile de spionaj îndreptate împotriva României au vizat instituţiile care lucrau cu informaţii clasificate şi cunoaşterea unor deficienţe instituţionale şi a relaţiei României cu statele UE şi NATO.
     La rândul său, preşedintele Comisiei SRI, Radu Stroe, a arătat că raportul forului parlamentar statuează că, în 2005, SRI a acţionat pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, dar activitatea nu mai are decât în mică măsură elemente de referinţă în legislaţie, care e rămasă în urmă.
     Senatorul PNL a precizat că, în 2005, numărul interceptărilor a fost mai mic decât în anul anterior, dar că, în 2006 şi 2007, situaţia s-a schimbat, "putând deveni chiar alarmantă".