Vicepreşedintele PSD Dan Nica a declarat, ieri, că întâlnirea de la Guvern dintre social-democraţi şi premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost una tensionată, discuţia referindu-se la proiectul de lege privind majorarea punctului de pensie.

     Dan Nica a precizat că din partea PSD au participat la întâlnire Mircea Geoană, Constantin Niţă, Viorel Hrebenciuc, Marian Sârbu şi el.
     Potrivit lui Nica, PSD a solicitat luarea în considerare a propunerilor social-democraţilor potrivit cărora majorarea punctului de pensie să fie susţinută financiar din taxarea alcoolului, tutunului, petrolului şi pariurilor sportive, precum şi din preluarea unui procent de 50% din Fondul Proprietatea.
     Nica a arătat, totodată, că ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a prezentat gradul de sustenabilitate a majorării punctului de pensie, apreciind că acesta nu poate creşte în conformitate cu solicitarea PSD.
     Dan Nica a mai spus că discuţia dintre delegaţiile PSD şi PNL s-a terminat fără a se fi ajuns la un punct comun.
     Vicepreşedintele PSD a mai arătat că, dacă Guvernul identifică soluţii pentru majorarea punctului de pensie, PSD este dispus şi la alte discuţii, în caz contrar lupta parlamentară rămânând singura modalitate de a obţine adoptarea proiectului de lege privind majorarea punctului de pensie.
     Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a discutat, miercuri, la Palatul Victoria, cu preşedintele PSD Mircea Geoană şi cu liderul deputaţilor PSD Viorel Hrebenciuc, cu scopul găsirii unei soluţii pentru deblocarea iniţiativei PSD privind legea pensiilor, a anunţat Guvernul.
     Potrivit unui comunicat al Guvernului remis agenţiei MEDIAFAX, din partea Executivului au mai participat ministrul Economiei şi Finanţelor Varujan Vosganian şi ministrul Muncii Paul Păcuraru. Aceştia au arătat că, în acest moment, "nu există posibilitatea finanţării acestei iniţiative, acesta nefiind sustenabilă", precizează comunicatul.
     Discuţiile vor continua în Parlament, precizează Executivul.
     Vicepreşedintele PSD Dan Nica a declarat, marţi, după întrunirea de urgenţă a conducerii partidului, că formaţiunea sa nu exclude introducerea unei moţiuni de cenzură şi declanşarea anticipatelor, dacă adoptarea proiectului de lege privind pensionarii, iniţiat de PSD, va fi obstrucţionată. "Dacă va exista orice încercare de obstrucţionare în discutarea şi adoptarea acestui proiect de lege, nu excludem nici depunerea unei moţiuni de cenzură, nici convocarea de alegeri anticipate, pentru că este clar că aşa nu se mai poate continua", a spus Nica, după şedinţa la care au participat liderul PSD Mircea Geoană şi vicepreşedinţii partidului.
     Reuniunea de urgenţă a conducerii PSD a avut loc pentru a evalua situaţia creată în Camera Deputaţilor după refuzul preşedintelui Camerei, liberalul Bogdan Olteanu, de a continua procedura de adoptare a proiectului de lege privind majorarea punctului de pensie la 45% şi introducerea dublării pensiei pentru agricultori, a mai spus Nica.

Capitolul III
1. Evenimentele din Timişoara

     După represiunea din noaptea de 17/18 decembrie, Comitetul de partid Timiş a decis să se organizeze în cursul dimineţii adunări în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor în care să se prezinte varianta oficială: huliganii şi spionii au spart geamurile magazinelor şi au furat, au atacat forţele de ordine, care au fost nevoite să riposteze, aflându-se în legitimă apărare. Cele mai multe astfel de şedinţe s-au desfăşurat conform programului, dar a fost şi o primă excepţie: la Institutul de Proiectări, Claudiu Iordache a întrebat dacă cei ucişi erau huligani, agenţi maghiari sau români? El a afirmat că a văzut tineri izbiţi de gloanţe şi transportaţi de colegii lor la spital. Reprezentanţii oficialităţilor nu au putut combate afirmaţiile şi argumentele lui Claudiu Iordache. Eforturile autorităţilor de a-i determina pe muncitori să-şi reia lucrul nu au dat rezultatele scontate. Vestea represiunilor sângeroase din noaptea precedentă a umplut de indignare populaţia din Timişoara.
     În multe întreprinderi muncitorii au refuzat să mai lucreze, intrând în grevă. De pe la orele prânzului, cetăţenii au început să se adune în centrul oraşului, scandând: "Libertate, libertate!", "Jos Ceauşescu!", "Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!". Spre seară, un grup de tineri a aprins lumânări în faţa Catedralei, iar forţele de ordine au deschis focul asupra lor. Din ordinul generalului Chiţac, în jurul orei 18,30, asupra mulţimii au fost lansate grenade cu gaze lacrimogene. La Spitalul Judeţean se aflau mai multe cadavre; Elena Ceauşescu a dat dispoziţie ca 40 de cadavre să fie ridicate şi transportate cu o maşină frigorifică la Bucureşti, unde au fost incinerate la Crematoriul "Cenuşa". Ulterior au fost identificate 38 din cele 40 de persoane arse printr-o astfel de decizie. Cu toate restricţiile impuse mijloacelor de informare în masă din România, evenimentele de la Timişoara au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice mondiale. Încă din noaptea de 17/18 decembrie, Radiodifuziunea austriacă relata despre "ciocniri violente" între manifestanţi şi forţele de ordine la Timişoara şi Arad.

(va urma)

     Tot Frederic König, care - prin desele sale vizite la palat - a reuşit în acei ani să cunoască destul de bine familia contelui Eugen Teleki, ne dă în mărturia sa câteva date despre castelul de la Căpâlnaş şi pasiunile sale ştiinţifice: "Era vărul ministrului de externe al Ungriei, Teleki Pal, care s-a sinucis când trupele ungare au intrat împreună cu hitleriştii în Iugoslavia, deoarece el a semnat cu câţiva ani mai înainte un tratat de prietenie şi neagresiune cu Iugoslavia. Familia Teleki avea două ramuri, una protestantă şi una catolică, în Transilvania. Mulţi au avut funcţii importante. Familia Eugen Teleki a avut o fată şi un băiat. Fata la vârsta de 7-9 ani s-a aplecat peste balustrata coridorului de la etaj, a căzut prin acoperişul de sticlă al sălii de mese şi a murit pe loc. Este înmormântată în parcul castelului. În 1979 abia am mai găsit mormântul unde este înmormântat şi Eugen Teleki, a dispărut gardul de metal, lanţul de ornament, totul era acoperit cu frunze căzute şi se plimbau porcii pretutindeni. Fiul Bubi (Eugen - n.a.) a fost un urmaş degenerat, umbla cu flăcăii beţivani la cârciuma satului, nu ştiu ce s-a întâmplat cu el. Contele Teleki a murit în 1947, nu a mai apucat naţionalizarea". (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.