Preşedintele CRN al PLD, Valeriu Stoica, e de părere că adoptarea unei noi Constituţii, care să prezinte clar opţiunea între republica parlamentară şi cea prezidenţială, trebuie să treacă prin 12 etapte instituţionale.

     Prezent la dezbaterea cu tema "Reconstrucţia instituţională a României: O Nouă Republică", organizată de Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI), Valeriu Stoica a declarat că după dezbaterea publică a principiilor şi textelor revizuirii constituţionale, etapă în care rolul societăţii civile, al intelectualilor şi al specialiştilor este hotărâtor, va fi nevoie de parcurgerea mai multor etape instituţionale. Astfel, o primă etapă ar consta, în opinia lui Stoica, în constituirea unei comisii de experţi la nivelul fiecărui partid, care să elaboreze un proiect propriu de poziţie. A doua etapă reprezintă dezbaterea acestui proiect în structurile de conducere ale fiecărui partid şi în grupurile parlamentare, pentru adoptarea platformei de negociere.
     A treia etapă o reprezintă realizarea unui compromis între grupurile parlamentare ale partidelor interesate, concretizat într-un document care să conţină principiile revizuirii, iar a patra etapă, adoptarea unei hotărâri a Parlamentului pentru înfiinţarea Comisiei parlamentare constituţionale şi a mandatul acesteia.
     A cincea etapă include, în viziunea liderului PLD, dezbaterea în Comisia parlamentară constituţională a propunerilor de texte făcute de grupurile parlamentare, în acord cu principiile adoptate de Parlament, urmată de etapa de redactare a proiectului de către Comisia parlamentară constituţională. O altă etapă se referă la dezbaterea şi adoptarea proiectului în Camera Deputaţilor şi în Senat, urmată de etapa realizării, prin procedura de mediere, a acordului dintre textele adoptate în cele două Camere.
     Cea de-a zecea etapă o reprezintă adoptarea textului final în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar următoarea etapă o constituie "organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei".
     Etapa finală este adoptarea deciziei Curţii Constituţionale de confirmare a referendumului naţional.

Ne grăbim!
     Gabriel Liiceanu a anunţat, în cadrul respectivei dezbateri, că o seamă de intelectuali, care şi-au propus să aibă iniţiative în rezolvarea problemelor urgente din România, vor constitui o comisie, formată din specialişti de top şi, sub egida unei instituţii de excelenţă, vor produce o revizuire a Constituţiei care va intra în concurenţă cu alte propuneri, de tipul celei a PLD. "Nu ne place că sunt 12 etape absolut necesare, care în evaluarea dumneavoastră ar dura timp de cel puţin patru ani. Mi-e greu să cred că atunci când este vorba despre o urgenţă de acest tip, când societatea noastră se înăbuşă în acest cadru constituţional, nu vom găsi resurse pentru a face din cele 12 etape o structură compensată, care să ne aducă la malul unei revizuiri mult mai devreme", a spusLiiceanu.
     În replică, liderul PLD Valeriu Stoica a afirmat că revizuirea constituţională nu se poate face decât pe cadrul actual al legii fundamentale şi nu se poate vorbi despre "o Constituţie nouă, ideală", deoarece acest lucru ar presupune o "ruptură instituţională", în genul situaţiei politice din România de la momentul 1989.
     El a mai precizat că "nu se va putea veni cu o Constituţie ideală" şi a dat exemplul adoptării Constituţiei din 1990, când, chiar şi cu o majoritate parlamentară a FSN-ului, a fost nevoie de doi ani pentru constituirea sa. "Nu se va putea desfăşura acest proces într-un răstimp mai scurt de doi ani", a ţinut să precizeze liderul PLD.
     La rândul său, politologul Vladimir Tismăneanu a vorbit despre faptul că România se află într-un "moment de urgenţă istorică", în care este necesară schimbarea legii fundamentale. Ideea unei noi republici reclamă şi o formulă politică care să susţină această idee, care poate fi nu neapărat un partid, ci o alianţă a celei de-a treia republici.

     Liiceanu a făcut aceste declaraţii în calitate de moderator al dezbaterii "Reconstrucţia instituţională a României: O Nouă Republică", organizată de Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI).
     Liiceanu a descoperit că ce s-a întâmplat în ultimele luni reprezintă "o întâmplare rea cu un final bun". "Ne-am trezit dintr-un somn, pentru că dormeam cu o Constituţie sub cap, fără să ne dăm seama că disfuncţiile din societatea românească vin din această direcţie", a declarat el, arătând că ceea ce merge prost în România nu ţine de calitatea oamenilor politici, ci de structurile în care sunt puşi să lucreze. În istoria României se disting trei republici, "trepte de la rău spre bine", respectiv "republica socialistă, impusă", "prima republică", republica de după 1990, reprezentând "perioada de tranziţie a societăţii româneşti" şi cea de-a treia republică, care trebuie să se impună în urma revizuirii constituţionale.
     "A venit momentul să ieşim din această tranziţie, să intrăm în cea de-a treia republică şi, în cadrul care ne permite actuala Constituţie, să aşezăm bazele unei noi constituţii", a recitat Liiceanu, care a ţinut să menţioneze că este importantă şi "viteza cu care se poate ajunge la Constituţia în care societatea să se poată aşeza".
     Filosoful a afirmat că discuţiile actuale pe tema "unei noi republici" reprezintă imbolduri care trebuie să ajungă spre societate astfel ca, prin intermediul unui referendum, să se pună "problema tipului de republică în care vrem să trăim, parlamentară sau prezidenţială".

     Numirea lui Preda a fost aprobată cu 204 voturi "pentru" şi 46 "împotrivă", funcţia revenind, de altfel, PD-ului, potrivit algoritmului.
     Vicepreşedintele PD Romeo Raicu, fostul preşedinte al Comisiei SIE, a demisionat din Camera Deputaţilor în 22 mai, precizând că refuză să rămână într-un Parlament lipsit de susţinere şi încredere populară şi că demisia sa este "un gest de onoare" faţă de votul dat de popor la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. În realitate, susţin surse apropiate PD-ului, "moralistul" se plictisise să mai piardă vremea în Parlament şi să-şi prindă urechile în lucruri de care habar n-avea, în timp ce-şi ne-glija afacerile personale şi familia. (A.C.)

     Au fost aplicate 41 de sancţiuni contravenţionale, cu avertisment sau amendă, în urma contestării în instanţă a hotărârilor CNCD. "Pentru anul în curs şi pentru anul viitor se doreşte continuarea întăririi capacităţii instituţionale, prin deschiderea de birouri teritoriale.
     Avem bugetate două birouri teritoriale şi intenţionăm să obţinem un sediu rezonabil pentru această activitate", a menţionat Csaba Asztalos.

     Cei trei - Konya Hamar Sandor, Szabo Karoly şi Kelemen Attila - au înregistrat, luni, o declaraţie la registratura PE şi au început acţiunea de strângere de semnături printre parlamentarii europeni pentru finalizarea acestei recomandări.
     Declaraţia adresată Parlamentului European a fost tradusă în cele 23 de limbi oficiale şi înmânată parlamentarilor europeni, care au timp să semneze până în 25 octombrie.
     "Dacă se strânge numărul necesar de semnături, jumătate plus unu din numărul parlamentarilor europeni, declaraţia se trimite la Comisia de cultură şi învăţământ a Parlamentului European, care va întocmi un raport şi va face recomandarea către Guvernul României, să ia măsuri pentru reînfiinţarea universităţii de stat cu predare în limba maghiară", a explicat Konya.