Aflat la o reuniune a Institutului Financiar Internaţional, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a arătat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) are o poziţie mai relaxată decât BNR în ceea ce priveşte aprecierea leului, dar perspectiva instituţiei financiare asupra inflaţiei este mai puţin optimisită.

     "Cei de la FMI sunt mai relaxaţi decât mine în privinţa aprecierii monedei. Prognoza instituţiei financiare pentru inflaţie nu este însă la fel de optimistă ca a noastră", a declarat Isărescu. FMI ia în considerare un efect întârziat al măsurilor fiscale şi al majorărilor salariale, lucruri de care sunt îngrijorate şi autorităţile române.
     În cursul lunii mai, cotaţia leului a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani şi jumătate în raport cu euro, apreciere favorizată de reducerea dobânzii de referinţă la 7,25% şi de aderarea recentă a României la Uniunea Europeană. În luna martie, FMI a apreciat că îngrijorările BNR privind aprecierea ulterioară a leului sunt justificate, însă banca centrală trebuie să aibă grijă să nu se opună tendinţei. BNR a prognozat, în luna decembrie, un nivel al inflaţiei de 3,7% la sfârşit de an, inferior celui anticipat de FMI, respectiv 4,5-5,5%.
     Isărescu le-a spus participanţilor la reuniune că BNR speră să menţină inflaţia, care se plasează în prezent sub 4%, în banda de variaţie de 3-5% anul acesta. "Sperăm ca inflaţia să rămână, până la sfârşitul acestui an, în intervalul ţintit", a precizat guvernatorul BNR.
     De asemenea, banca centrală vrea să păstreze un nivel al inflaţiei sub 5% în următorii cinci ani, astfel încât România să îndeplinească, până în 2014, criteriile de adoptare a monedei euro.
     Recent, FMI a avertizat autorităţile române că avansul economic rapid riscă să exercite presiuni asupra inflaţiei, susţinând că nivelul actual al ratei dobânzii de referinţă, de 7,25%, este prea scăzut pentru a împiedica creşterea preţurilor. În ceea ce priveşte deficitul comercial ridicat al României, care se plasează la circa 15% din Produsul Intern Brut, Isărescu asociază evoluţia acestui indicator cu avansul economic rapid, cu nivelul ridicat al investiţiilor străine directe, corelate cu dezvoltarea economiei şi cu procesul de aderare la Uniunea Europeană. "Calitatea de membru al Uniunii Europene pune problema deficitului de cont curent într-un nou context", a explicat Isărescu.

     Cele mai multe ţări din regiune nu profită suficient de creşterea economică pentru a-şi îmbunătăţi situaţia finanţelor publice, şi nu există aşteptări ca situaţia să se schimbe semnificativ în acest an. "Nevoia unei politici fiscale mai ambiţioase este acută în special în Letonia, dar şi în Bulgaria şi România, state care îşi permit cu greu relaxarea fiscală programată pentru acest an", a declarat Thomas Blatt Laursen, economist-şef al biroului Băncii Mondiale la Varşovia. El a apreciat că aplicarea reformelor în regiune s-a încetinit, pe fondul oboselii post-aderare, situaţiei politice instabile şi capacităţii administrative reduse. Totodată, influenţa tensiunilor politice din România asupra economiei a fost limitată, întrucât mediul politic a devenit mai puţin important pentru cel economic după aderare, întrucât politicile ţării sunt ancorate, iar politicienii pot face puţine lucruri pentru ca situaţia să deraieze. În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti trebuie să evite modificări frecvente ale impozitelor şi să analizeze foarte bine cheltuielile programate, pentru a putea menţine sub control deficitul bugetar. România ar trebui să analizeze finanţările publice (care includ şi salariile angajaţilor), pentru a vedea unde pot fi făcute economii. Economiştii Băncii Mondiale estimează că, anul acesta, numărul rectificărilor bugetare nu va mai fi la fel de mare ca în 2006. Reprezentanţii FMI sunt de părere că România trebuie să evite reevaluarea deficitului bugetar, un nivel prudent al deficitului fiind cuprins între 1% şi 1,5% din PIB. La rândul său, Cătălin Păuna, economist al biroului Băncii Mondiale la Bucureşti, a precizat că ţara noastră ar putea adopta euro în 2012, însă experienţa celolalte state ale UE arată că procesul nu trebuie grăbit, fiind nevoie de atingerea unei convergenţe reale.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro