Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Glosa zilei
Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Sport

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
O zi în jurul lumii
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Fostul ministru francez Catherine Colonna i-a cerut explicații comisarului Orban

Multilingvism cu probleme


Leonard Orban se află, începând
de ieri, la Sibiu și are programate întrevederi cu autoritățile
din capitala culturală europeană

     "Monolingvismul unui mare număr de site-uri Internet ale Comsiei Europene este inexplicabil", i-a scris, în martie, ministrul francez al Afacerilor Europene de atunci, Catherine Colonna, comisarului pentru Multilingvism, Leonard Orban. Contactat de "AZI", Orban a confirmat primirea scrisorii și existența unor probleme cu traducerea volumului considerabil de documente din engleză în franceză sau în alte limbi oficiale.

     Fragmente din scrisoarea ministrului Catherine Colonna apar pe blogul lui Jean Quatremer, jurnalist la cotidianul francez "Libération". Potrivit acestuia, autoritățile franceze "sunt șocate de anglofonia galopantă a site-urilor Internet ale Comsiei Europene" și i-ar fi adus la cunoștință acest lucru comisarului Leonard Orban, în scrisoarea trimisă înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
     Leonard Orban ne-a precizat, ieri, că tonul scrisorii a fost diferit, în sensul că dna Catherine Colonna nu s-a declarat șocată de ceea ce se întâmplă, ci îngrijorată de numărul tot mai mare de plângeri primite din partea cetățenilor francezi. Autorităților de la Paris le este din ce în ce mai greu să le explice alegătorilor de ce anumite documente postate pe site-urile Comisiei sunt doar în limba engleză. "S-au făcut și se vor face eforturi enorme. Există persoane care se ocupă numai cu traducerea, însă este practic imposibil să se traducă toate informațiile", ne-a spus Orban, adăugând că i-a răspuns deja lui Colonna. Comisarul pentru Multilingvism i-a promis oficialului francez că va continua să ia măsuri. "În prima parte a semestrului doi voi face o vizită oficială în Franța și voi explica acolo care este situația și ce strategii avem în vedere", a subliniat Leonard Orban.

Mai e și treaba altora
     Jurnalistul Jean Quatremer i-a reproșat comisarului Leonard Orban și faptul că site-urile Europol, Eurojust și Frontex sunt exclusiv în limba engleză. Quatremer a greșit însă persoana căreia a ales să i se plângă, întrucât Europol, Eurojust și Frontex sunt agenții independente ale Uniunii Europene, iar comisarul pentru Multilingvism nu le poate impune să își construiască site-uri cu versiuni în alte limbi. Acest lucru cade în sarcina administrațiilor celor trei agenții, a declarat Orban.

Un blog premiat, dar și controversat
     Jean Quatremer este corespondentul cotidianului francez "Libération" la Bruxelles. Blogul pe care a publicat o parte din scrisoarea ministrului Catherine Colonna, "Coulisses de Bruxelles", a primit premiul Louise Weiss pentru jurnalism european, în mai 2006. De asemenea, Quatremer este coautor a două cărți despre Europa: "Ces hommes qui ont fait l'euro, querelles et ambitions européennes" și "Les maîtres de l'Europe".
     Blogul "Coulisses de Bruxelles" are o secțiune dedicată multilingvismului și, la începutul lui mai, Quatremer a postat un text în care îl critică dur pe Leonard Orban. "A fost numit un comisar pentru Multilingvism, în persoana românului Leonard Orban. Astăzi, sunt în măsură să vă dezvălui adevărul: este vorba, de fapt, despre un comisar pentru anglofonie", susține Jean Quatremer.
     Leonard Orban nu a dorit să comenteze afirmațiile jurnalistului francez, precizând doar că aceea conform căreia și-ar susține conferințele de presă numai în engleză este neadevărată.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Retragerea din Irak, peste câteva decenii?

     Statele Unite s-ar putea inspira în rezolvarea crizei irakiene din precedentul stabilit în Coreea de Sud, unde și-au menținut prezența militară timp de o jumătate de secol, a anunțat, miercuri, Casa Albă.

     Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Tony Snow, a precizat că această comparație este valabilă pentru principiul unei simple misiuni de sprijin. El a încercat să descurajeze, astfel, speculațiile referitoare la durata angajamentului american în Irak, având în vedere că majoritatea opiniei publice cere începerea retragerii trupelor. "Modelul coreean este un model în care Statele Unite asigură o prezență pentru securitate, dar ați văzut cum s-a dezvoltat democrația cu succes, în decurs de câțiva ani, în Coreea de Sud, iar Statele Unite sunt prezente ca forțe de stabilitate", a declarat Snow. Obiectivul este acela de a ajunge la un "model de pură susținere", a adăugat el. Jurnaliștilor care l-au întrebat dacă aceasta înseamnă că americanii vor rămâne definitiv în Irak, Tony Snow le-a răspuns că "nu este neapărat cazul", deoarece guvernul suveran din Coreea de Nord, ca și cel din Irak, le poate cere oricând să se retragă.
     Reconstrucția Irakului și războiul împotriva terorismului vor mai "dura încă mult timp", însă "președintele a spus mereu că ceea ce se dorește, în final, este transferul responsabilităților importante în sarcina irakienilor. Nu vrem să vedem Statele Unite angajate pentru totdeauna în prima linie", a precizat purtătorul de cuvânt.
     Decizia președintelui George W. Bush de a suplimenta efectivele din Irak în timp ce majoritatea cetățenilor americani cer începerea retragerii a înmulțit semnele de întrebare referitoare la durata misiunii. Bush a sugerat el însuși că angajamentul american nu este pe perioadă nedeterminată, dar a precizat că americanii vor fi prezenți în Irak și după încheierea mandatului său, în ianuarie 2009.

Putin nu se lasă intimidat

     Testarea de către Rusia, marți, a unui nou model de rachetă intercontinentală este un răspuns la acțiunile "unilaterale" ale unor țări, a declarat președintele Vladimir Putin, făcând aluzie la scutul american antirachetă din Europa. "Nu trebuie să existe teamă față de aceste acte ale Rusiei, nu sunt agresive. Ele sunt doar un răspuns dur la actele unilaterale și nefondate ale partenerilor noștri", a precizat Putin, în cadrul unei conferințe de presă, la finalul unei întrevederi cu omologul său grec, Carolos Papoulias. Președintele rus, care s-a referit în special la Statele Unite, a denunțat tentativele de "dictat" și "imperialism" în afacerile internaționale. "Lumea s-a schimbat și au avut loc tentative de a o face din nou unipolară. Anumiți actori în afacerile internaționale au vrut să își impună voința asupra întregii lumi", a adăugat el. "Nu este altceva decât un dictat, nimic altceva decât imperialism", a apreciat Putin.

Președintele Turciei, ales de popor

     Deputații turci au adoptat, ieri, o reformă constituțională controversată, care prevede alegerea șefului statului prin sufragiu universal, a anunțat președintele Parlamentului. Reforma urmează a fi validată printr-un vot final asupra tuturor amendamentelor. Pachetul de amendamente, care prevăd în special alegerea șefului statului prin sufragiu universal și nu prin votul Parlamentului, așa cum se procedează în prezent, trebuie să fie aprobat de 367 de deputați din totalul de 550, respectiv două treimi necesare pentru adoptarea unor modificări ale Constituției fără referendum.

UE nu uită de Serbia

     Uniunea Europeană va informa Serbia, săptămâna aceasta, cu privire la măsurile necesare pentru ca această țară să consolideze relațiile cu blocul comunitar, în special arestarea suspecților de crime de război, a declarat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. El a precizat că se va întâlni, sâmbătă, cu președintele sârb, Boris Tadic, în Finlanda, pentru a detalia lista cu măsurile ce trebuie adoptate de Belgrad. "Ne vom concentra asupra relației dintre Uniunea Europeană și Serbia și a condițiilor prealabile reluării negocierilor cu Serbia, precum și asupra a ceea ce așteaptă UE de la Serbia odată cu reluarea negocierilor", a afirmat Rehn. Discuțiile privind Acordul de Stabilizare și Asociere - primul pas pe calea aderării la Uniunea Europeană - au fost suspendate în urmă cu un an, după ce Belgradul nu a reușit să își îndeplinească promisiunea de a-l aresta pe fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic.

A vorbit Lugovoi

     Rusul Andrei Lugovoi a declarat, ieri, că otrăvirea lui Aleksandr Litvinenko nu ar fi putut fi comisă "fără controlul" serviciilor speciale britanice. În cadrul unei conferințe de presă susținută la Moscova, Lugovoi a mai susținut că serviciile secrete britanice l-au recrutat pe fostul agent KGB, otrăvit, anul trecut, la Londra. "Rolul principal în toată aceste poveste tristă a fost jucat de serviciile britanice și agenții lor, Berezovski și Litvinenko", a adăugat el. "Potrivit propriilor declarații, acesta a fost recrutat și apoi, la sfaturile omului de afaceri Boris Berezovski, a transmis documente ale Consiliului de Securitate rus și a devenit și agentul MI6, a afirmat Lugovoi în cursul unei conferințe de presă susținută la Moscova.
     Lugovoi, în prezent directorul unei agenții de securitate din Moscova, a afirmat, de asemenea, că serviciile britanice au încercat să îl recruteze. Autoritățile britanice l-au pus sub acuzare pe Andrei Lugovoi în cazul uciderii lui Litvinenko și au cerut Rusiei extrădarea sa.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.