Premierul Călin Popescu Tăriceanu a reafirmat, ieri, că intenţionează să îndeplinească în continuare programul de guvernare şi a pledat pentru un "efort naţional", răspunzând astfel soluţiei propuse de preşedintele Traian Băsescu, miercuri, în Parlament, privind demisia Guvernului.

     Întrebat de presă dacă va demisiona din funcţia de prim-ministru, Tăriceanu a arătat că, în calitate de şef al Guvernului, are preocupări legate de îndeplinirea programului de guvernare.
     Prezent la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţarea Academiei de ştiinţe agricole şi silvice din Capitală, premierul a amintit măsurile Guvernului pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor în agricultură şi a gradului de absorbţie a fondurilor comunitare. El s-a referit în acest context la acţiunile unor oameni politici, fără a-i nominaliza, care împiedică instituţiile statului să îşi desfăşoare activitatea conform graficului. "Nu ne putem permite nicio întârziere, trebuie acţionat cât mai repede. Orice blocaj la nivelul instituţiilor statului determinat de dorinţa unor oameni politici de a-şi impune propria agendă, inclusiv organizarea de alegeri anticipate, se va reflecta asupra noastră, a tuturor. Câştigul politic de moment al unor oameni politici este un preţ mult prea mare pe care îl vor plăti toţi românii", a spus Tăriceanu.
     Întrebat de presă la finalul discursului care este motivul pentru care alegerile anticipate ar bloca absorbţia fondurilor europene, premierul a arătat că este necesar ca toată administraţia "să stea cu burta pe treabă" şi nu să viseze ori să se îngrijoreze de cine, când şi cum va veni la putere.
     Tăriceanu a refuzat totodată să comenteze discursul din Parlament al preşedintelui Traian Băsescu, arătând că nu doreşte să creeze noi conflicte şi tensiuni la nivel instituţional.

Criza politică nu a afectat economia
     Tema decuplării politicului de economic - atât de folosită de preşedinte în campania pentru referendum - a fost reluată, ieri, de primul ministru.
     În timp ce şeful statului a vorbit deseori despre necesitatea rezolvării problemei, primul ministru a afirmat că problema nu există, pentru că ea a fost rezolvată.
     "Am reuşit în ultimii doi ani de zile decuplarea economiei de factorul politic. Criza politică pe care o avem în România de cinci luni de zile n-a afectat economia şi acesta este lucrul cel mai important. Trebuie în continuare prezervată această distanţare şi ţinere la distanţă a politicului de economie", a argumentat Tăriceanu, de data aceasta, la sediul ANAF, unde a fost lansată strategia pe termen mediu a acestei instituţii. "Vreau ca în continuare acest guvern să se identifice cu câteva lucruri esenţiale pentru România viitoare: creştere economică accelerată, creştere de venituri la nivelul cetăţeanului, fie că este vorba de angajat, fie că este vorba de pensionar.
     Acestea sunt elementele care vor duce România mai aproape de media ţărilor europene. Pentru cei care comentează că acest guvern nu are o strategie pe termen lung, vreau să le explic faptul că strategia pe termen lung a României este una foarte clară şi simplă: România trebuie să atingă standardele Uniunii Europene în materie economică şi de nivel de trai şi pentru acest lucru, România are nevoie de o creştere economică cu mult peste media ţărilor europene.
     Este ceea ce am reuşit să facem de doi ani de zile şi ne străduim să menţinem această tendinţă", a mai declarat Tăriceanu.

A.M. Press

     "O moţiune de cenzură înseamnă căderea guvernului, or din acest punct de vedere, cred că se impune o judecată de oportunitate în acest moment politic şi în acest context politic. Cred că noi, PSD-ul, fără a neglija textul moţiunii, ne vom gândi mai degrabă la consecinţele votării unei moţiuni de cenzură şi mai puţin la textul acesteia", a spus Vasile Dâncu. El a subliniat că, dacă decizia PSD s-ar lua doar pe baza argumentelor care vor fi cuprinse în textul moţiunii, ar fi greu de crezut că respectivele argumente vor convinge. "Nu am văzut textul, dar e improbabil ca o chestiune venită din partea PD-ului, care a fost la guvernare şi care mai este încă la guvernare în teritoriu, să fie serios fundamentată", a explicat vicepreşedintele PSD. (A.M.PRESS)

     "Noi suntem un partid de opoziţie şi ne vom comporta ca atare. Pe de altă parte, nu putem spune că votăm sau nu votăm moţiunea de cenzură fără ca întâi să o vedem. Ideea e că, dacă o vom vota, nu o vom vota de dragul PD sau din antipatie faţă de PNL, la fel cum şi dacă nu o vom vota, n-o să acţionăm pentru că avem ceva cu PD-ul. Trebuie să vedem expunerea de motive şi abia apoi vom lua o decizie", a spus Ciucă. Acesta a precizat că analiza pe care Biroul Politic al PC o va face înainte de a decide dacă sprijină sau nu moţiunea de cenzură a PD, va cuprinde toate palierele posibile. "Vorbim aici de o analiză politică detaliată, care va merge până la consecinţele votului. Repet, întâi de toate, trebuie să avem textul în faţă", a conchis Bogdan Ciucă. (A.M.PRESS)

Capitolul II
5. Întâlnirea de la Malta

     Proaspătul lider bulgar a declarat că în ţara sa "toată lumea, cu excepţia unei pături subţiri a populaţiei, susţine cu căldură perestroika", afirmaţie care, desigur, i-a făcut mare plăcere lui Gorbaciov. Acesta a apreciat că "un dialog sincer şi deschis cu societatea va contribui la întărirea autorităţii partidului", că trebuiau făcute schimbări radicale, "dar ele nu trebuie făcute în pripă". Gorbaciov susţinea cu fermitate teza rolului conducător al partidului comunist şi i-a recomandat lui Mladenov să studieze articolul său Ideea socialistă şi perestroika revoluţionară, publicat recent, care conţinea "orientările noastre pe termen lung. Se bazează pe valorile noastre socialiste, pe o interpretare contemporană a clasicilor marxismului". Paralele cu problemele din statele Tratatului de la Varşovia, în prim-plan se aflau cele privind unificarea Germaniei. În ziua de 5 decembrie, Gorbaciov a avut o discuţie la Moscova cu Hans-Dietrich Genscher. Ministrul de Externe vest-german a dat asigurări că Germania unificată va respecta principiile cuprinse în Actul final al Conferinţei de la Helnsinki din 1975, precum şi realităţile teritoriale din Europa. A doua zi, 6 decembrie, Françoise Mitterand şi Mihail Gorbaciov au avut o discuţie la Kiev; cei doi au convenit că unificarea Germaniei trebuia să se realizeze pe cale paşnică şi democratică, menţinându-se echilibrul european. În timp ce Mitterand aprecia că unificarea era pe cale de realizare, Gorbaciov continua să susţină că "problema unificării germane nu este de actualitate" şi că "personal, nu vrea să rezolve problema poporului german, aceasta intrând în competenţa responsabililor politici din această ţară.". Abia întors de la Moscova, Egon Krenz şi-a prezentat, la 6 decembrie, demisia din funcţiile de preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului Apărării Naţionale ale R.D. Germane. Funcţia de preşedinte al ţării a fost preluată, cu titlul interimar, de Manfred Gerlach, preşedintele Partidului Liberal-Democrat. Procesul de unificare a celor două state germane era în plină desfăşurare, firmele din R.F. Germania se asociau cu cele din R.D. Germană, oamenii de ştiinţă şi cultură din ambele state desfăşurau acţiuni comune, partidele din Vest îşi constituiau organizaţii în Est.

(va urma)

     După alte negocieri la Karlovitz cu patriarhul sârbilor Samuil Maşirevici, pentru separarea ierarhică a celor două biserici, pe 24 decembrie 1864 a apărut decretul imperial de înfiinţare a Mitropoliei românilor din Transilvania şi Ungaria. Cu toate eforturile sale, Episcopia din Timişoara a rămas în continuare sub autoritatea patriarhului Serbiei, pentru români înfiinţându-se o Episcopie la Caransebeş. Pe lângă aceste eforturi, familia Mocioni a donat şi importante sume de bani pentru biserica română. Astfel, în mai 1862, Andrei Mocioni de Foen a oferit 1.000 de florini pentru construirea Catedralei Ortodoxe din Sibiu iar nepoţii săi - Alexandru, Zeno şi Eugen Mocioni - credincioşi tradiţiei familiale, vor contribui la ridicarea catedralei (sfinţită în 1906) cu 60.000 de coroane aur, sumă enormă pentru acele vremuri. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.