Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicităţii Raportul despre starea justiţiei, document care atestă că sistemul judicar românesc se confruntă cu aceleaşi probleme, rămase nerezolvate de ani buni: supraîncărcarea instanţelor cu dosare, insuficienţa resurselor umane şi materiale, incoerenţa legislativă, precum şi existenţa unor proceduri ineficiente cum ar fi şi cea a citării părţilor.

     Potrivit raportului, principala ameninţare asupra sistemului judiciar românesc a fost, şi în 2006, lipsa de încredere a românilor în Justiţie. Dincolo de cauzele obiective, recunoscute lapidar, documentul alocă un spaţiu generos "cauzelor subiective" care întreţin starea de neîncredere în justiţie. "Cea mai gravă moştenire lăsată societăţii de regimul totalitar a fost lipsa unei educaţii solide cu privire la mecanismele de apărare a drepturilor într-o societate democratică (...)".
     Ca măsuri pentru corectarea situaţiei asumate de CSM prin document, magistraţii propun derularea unor programe educaţionale, dar şi "sporirea posibilităţilor de acordare a asistenţei juridice gratuite pentru categoriile defavorizate", în condiţiile în care diferenţele dintre săraci şi bogaţi se adâncesc, iar legile devin tot mai complexe. CSM a identificat şi o serie de imixtiuni în ceea ce priveşte independenţa instanţelor, venite atât dinspre puterea legislativă (spre exemplu - unele aprecieri ale comisiei parlamentare de prevenire a abuzurilor cu privire la respectarea drepturilor inculpatului într-un caz aflat pe rolul organelor judiciare), cât şi dinspre cea executivă (spre exemplu - modul în care au fost motivate unele decrete de graţiere individuală).

Frustrările justiţiabililor
     O altă problemă gravă semnalată, pentru a câta oară (?!) fără a fi rezolvată, într-un raport privind starea justiţiei, este supraîncărcarea instanţelor. CSM a constatat, cu surprindere probabil, că supraîncărcarea instanţelor favorizează tendinţa de amânare a cauzelor, împiedică studiul aprofundat al dosarelor, reduce timpul dedicat deliberării şi documentării necesare soluţionării cauzelor. De reţinut este, potrivit raportului, că aglomerarea se regăseşte la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor, în vreme ce la nivelul curţilor de apel şi instanţei supreme s-a constatat o reducere a activităţii, datorată în parte şi unor schimbări legislative. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la nivelul parchetelor.
     În plus, şi mai grav, raportul a reţinut acutizarea crizei de personal calificat, mai ales în cadrul parchetelor, dată fiind o tendinţă a procurorilor de a cere să fie numiţi judecători. În lipsa unor propuneri curajoase, cum ar fi şi cea a reducerii gradelor de jurisdicţie şi realocarea posturilor, CSM propune supradimensionarea schemelor de personal la nivelul instanţelor inferioare şi folosirea de modalităţi alternative de numire a magistraţilor, în cazurile în care sistemul are maximă nevoie.
     În raportul CSM se atrage atenţia şi asupra vulnerabilităţilor sistemului judiciar datorate incorenţei legislative, situaţie care conduce la practică neunitară şi prelungiri ale procedurilor judiciare, ceea ce provoacă "mari frustrări justiţiabililor", se arată în Raportul CSM. Fără, însă, ca măsuri concrete să fie propuse în acest sens, deşi problema e veche de ani buni.

Măsuri care trebuiau adoptate demult
     Între măsurile imediate ce ar trebui adoptate pentru creşterea celerităţii actului de justiţie, CSM propune schimbarea sistemului de citare a părţilor din procese, considerat, în prezent, ca total neadecvat. În opinia CSM, s-ar evita multiple amânări ale cauzei prin renunţarea la citarea părţii lipsă la fiecare termen. În practică, mai spune CSM, procedura de citare este complet redundantă şi crează situaţii "de-a dreptul hilare". Altădată considerat un obiectiv important, asumat în cadrul negocierilor cu UE, procesul înfiinţării instanţelor specializate este prezentat acum în raportul CSM ca o măsură nu neapărat necesar de îndeplinit. "Atunci când resursele materiale o vor permite, ar trebui reluat procesul de înfiinţare a tribunalelor specializate", se precizează în raport. (D.F.)

     Întrebat cum comentează faptul că dosare considerate de mare corupţie sunt suspendate de instanţe ca urmare a trimiterii cauzelor la CC, Chiuariu a declarat că va avea în cel mai scurt timp o discuţie cu preşedintele instanţei supreme şi cu experţii constituţionalişti privind eventuala schimbare a procedurii de sesizare a CC. "Ne gândim la schimbarea procedurii în contestarea constituţionalităţii", a spus Chiuariu. Demnitarul a adăugat că se referă la o procedură mai restrictivă. "Nimeni nu are interes - nici acuzarea şi nici acuzatul - ca procesele să fie tergiversate", a opinat Chiuariu. Ministrul Justiţiei a afirmat că în acest moment Curtea Constituţională este supraîncărcată.
     "Soluţionează şi litigiile politice. Nu e neapărat rău, dar avem o problemă - e supraîncărcată şi nu ştiu dacă sunt efecte negative în ce priveşte soluţionarea litigiilor obişnuite", a spus Chiuariu. În ultima perioadă, în majoritatea dosarelor finalizate de procurorii DNA şi DIICOT au fost ridicate, în faţa instanţelor, o serie de excepţii de neconstituţionalitate, astfel că aceste cauze au fost suspendate şi transmise CC pentru clarificarea situaţiilor legislative reclamate.

     Avocata omului de afaceri a cerut achitarea sau schimbarea încadrării juridice, din acte de terorism în lipsire ilegală de libertate. Totodată, apărătorii lui Hayssam au solicitat ca, în cazul în care instanţa îl va găsi vinovat pe clientul lor, acesta să plătească celor trei jurnalişti daune morale doar pentru cinci zile de răpire, adică până în momentul în care acesta a fost arestat.
     Fiecare dintre jurnalişti a cerut pagube de câte două milioane de euro de la Hayssam şi Munaf. Procurorul a cerut şi el schimbarea încadrării juridice pentru mai multă acurateţe juridică, respectiv detalii tehnice suplimentare la acuzaţia deja adusă.
     Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererile avocaţilor lui Omar Hayssam privind trimiterea dosarului la Parchet pentru refacerea cercetărilor şi revocarea mandatului de arestare preventivă. Tot ieri, fost audiat avocatul irakian al lui Mohammad Munaf, Badie Arief Izzat, care a spus despre audierea clientului său, din noiembrie 2006, că acesta a negat implicarea lui Omar Hayssam în răpire, modificându-şi, astfel, declaraţia dată anterior. Iniţial, în această cauză au fost trimişi în judecată Omar Hayssam şi Mohammad Munaf - ghidul acestora de la Bagdad, ulterior instanţa dispunând judecarea separată a celor doi.

     La începutul anului 2006, judecătorul Vasile Mălăescu, de la Judecătoria Vălenii de Munte, a fost trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru luare de mită. Mălăescu a primit de la un pensionar 80 de lei în schimbul eliberării condiţionate a unei copii după sentinţa dată într-un caz de atestare a proprietăţii. În 4 aprilie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe judecătorul Vasile Mălăescu pentru primire de foloase necuvenite, aplicându-i o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată a executării.

     Potrivit unui comunicat transmis ieri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Năstase este acuzat de dare de mită, iar Ioan Melinescu de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii. Dosarul în care sunt inculpaţi cei doi a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii au dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de Ristea Priboi, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită.

Pagină realizată de Dan Florea