Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

Prima pagină

TOPUL SĂPTĂMÂNII

Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Sport

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Femina
O zi în jurul lumii
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Radu Cosașu

     Autorul ciclului de povestiri "Supraviețuiri", Radu Cosașu, a primit joi seară, la Sala Oglinzilor a Casei Monteoru (sediul Uniunii Scriitorilor din România) Premiul Național pentru Literatură.
     Această distincție i s-a acordat pentru talentul deosebit în domeniul nuvelisticii.
     Profesorul Nicolae Manolescu, președintele USR, a spus că Radu Cosașu este unul dintre cei mai mari nuveliști ai noștri.

Ioan Chiran

     Bărbatul care l-a agresat pe președintele PIN, Cozmin Gușă, săptămâna trecută, la mitingul pro-Băsescu din Piața Universității, s-a prezentat, joi, la Secția 1 Poliție din Capitală.
     Potrivit unor surse din Poliție, bărbatul, care se numește Ioan Chiran, are 62 de ani și locuiește în sectorul 2 al Capitalei, este cercetat pentru lovire și alte violențe.
     La audieri, Chiran a spus că regretă faptul că l-a agresat pe Cozmin Gușă.

     - Un mare campion al democrației cum este Horia Roman Patapievici vorbește, spre nedumerirea noastră, a muritorilor de rând, despre "dictatura Parlamentului"? Noi am pus sintagma în ghilimele pentru că l-am citat pe domnia sa. HRP nu pune ghilimele, semn că e convins de ce spune. Cum vine cu dictatura, când pentru suspendarea președintelui s-au pronunțat sute de parlamentari, din mai multe partide, nu unul ori doi dintr-un singur partid "dușman al poporului"?
     - Iată ce debitează Patapievici pe subiectul în cauză: "Parlamentul a votat marți o lege prin care își acordă sieși dreptul de a decide singur ce va face cu președintele dacă referendumul de demitere nu va fi validat. Cum știm, ca să fie validat referendumul, trebuie ca jumătate plus unu din alegători să se prezinte la vot. Ca suspendarea să fie aprobată, e suficient ca o majoritate simplă să confirme decizia parlamentului. Ce se întâmplă însă dacă nu se va prezenta la vot jumătate plus unu din corpul electoral? Referendumul nu va fi validat. În mod normal, în absența unor stipulații suplimentare, pasul următor ar fi repunerea în drepturi a președintelui suspendat. Aceasta ar fi situația logică, deoarece neprezentarea la vot înseamnă implicit că electoratul dezaprobă suspendarea"
     - Stop cronometru! Citind aserțiunile lui Patapievici, numai prost rău să fi să nu înțelegi, chiar dacă n-ai citit în viața ta vreun articol scris de el ori nu l-ai auzit vorbind vreodată, să nu înțelegi că face parte din categoria fanilor băsescieni. Domnia sa știe clar că, pentru a fi aprobată suspendarea, pe actuala lege a referendumului, ar fi musai ca 50% plus unul dintre alegătorii înscriși pe listele de votare să se prezinte la urne. Asta nu se întâmplă nicăieri în lume. Se întâmpla în România dinainte de '89, când românii votau pentru Marea Adunare Națională și când, de frica organelor care știau tot ce miști, te prezentai și puneai ștampila cu ochii închiși, că tot una ți-era. Vremurile alea s-au dus și sperăm din toată inima să nu se mai întoarcă vreodată. Acum, omul, dacă vrea votează, dacă nu își vede de treabă: care la plimbare (că votarea e întotdeauna în weekend), care prin casă cu treburi sau unde-o vrea. E puțin probabil să se întrunească condiția cu pricina. Și-atunci, cui să profite asta? Celui suspendat, zice dl Patapievici. Dânsul vrea să ne convingă că ăia care stau acasă nu stau ori că au treabă, ori că au scârbă de tot ce văd că se perindă zilnic în fața lor în jocul politic; stau pentru că îl susțin din toți rărunchii pe Traian Băsescu! Și pentru că o majoritate parlamentară și-a permis să încerce modificarea legii, în sensul ca valabilitatea unui referendum să fie recunoscută în funcție strict de numărul celor care se prezintă la vot, dl Patapievici a descoperit dictatura Parlamentului
     - Spațiul nu-mi permite să reiau și alte aserțiuni de largă respirație ale filosofului democrat. Nici n-are rost pentru că înșiruirea continuă cu aceeași râvnă și sprijinită de aceleași argumente care-ți ridică tensiunea. Partizanatul este atât de vădit încât chiar nu merită adăugat ceva în plus. Miza celor care se dau de ceasul morții în favoarea lui Băsescu - prin presă, pe televiziuni - nu este chiar gratuită. De când a ajuns șef al statului, Traian 5 minute a știut să-i cointereseze pe fiecare dintre acești susținători încât să-i lege de glie, cum s-ar spune. Adică, să-și dea seama că unde Băsescu nu e, nici interesul lor nu e. Și să te mai miri că alde Liicheanu bate la poarta sediului de campanie al suspendatului să-și ofere serviciile?

XANTIPA

Castelul Iulia Hașdeu în proprietatea primăriei

     Primăria Câmpina a câștigat în instanță, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, dreptul de proprietate asupra Castelului "Iulia Hașdeu", care a aparținut scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu.

     Potrivit directorului Muzeului Memorial B.P. Hașdeu, Jenică Tabacu, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat, în 18 aprilie 2007, după cinci ani de procese, o hotărâre judecătorească prin care se atestă Primăriei Câmpina dreptul de proprietate asupra imobilului, care este înconjurat de un teren de 10.000 metri pătrați în centrul orașului Câmpina și este vizitat anual de peste 20.000 de persoane, fiind clasificat ca monument istoric de clasa A.
     Imobilul a fost construit între anii 1894-1896 de scriitorul B.P. Hașdeu pentru soția sa și pentru fiica sa, Iulia. În anul 1906, B.P. Hașdeu a lăsat prin testament castelul principelui Nicolae. Un an mai târziu, Hașdeu a completat testamentul, specificând că, în cazul în care Casa Regală a României refuză succesiunea, imobilul situat în centrul orașului Câmpina împreună cu toate bunurile scriitorului vor fi moștenite de trei prieteni. Aceștia au fost puși în posesia întregii averi după moartea scriitorului, în anul 1908, întrucât Casa Regală a refuzat moștenirea.
     În 1937, a fost înregistrată prima acțiune judecătorească pentru revendicarea Castelului "Iulia Hașdeu", depusă de Ervin Hăjdău, care susținea că este rudă cu scriitorul. După mai mulți ani de procese, în 1951, castelul a fost trecut în proprietatea statului, fiind înregistrat ca "bun fără stăpân" și "clădire abandonată", în 1957 fiind preluat și restaurat de Consiliul Popular Câmpina, iar în anul 1965 castelul devenind muzeu.
     În 1973, Ștefan Hașdeu, fratele lui Ervin, care între timp își schimbase numele de familie din Hăjdău în Hașdeu, solicită Consiliului Popular Câmpina "o cerere pentru deschiderea procedurii succesorale". CP Câmpina îi răspunde, în 1979, că imobilul se află în proprietatea statului.
     La cutremurul din 1977, castelul a fost grav avariat și a fost închis publicului până în 1994. În februarie 2002, Petriceicu Hajdeu Tadeus Georgian Dal, fiul lui Ștefan Hașdeu a depus o notificare la Primăria Câmpina, prin care solicită retrocedarea dreptului de proprietate asupra castelului în baza legii 10/2001. Consiliul Local Câmpina a deschis acțiune judecătorească, pe care a câștigat-o în 18 aprilie 2007.

Performanță românească

Primul colet livrat la Polul Nord

     Prima transmitere a unui coletul poștal la Polul Nord, la "kilometrul zero" al Terrei, a fost realizată de alpinistul Cornel "Coco" Galescu (foto stânga), după ce a parcurs 250 kilometri de calotă glaciară.

     Livrarea s-a realizat în cadrul primei expediții pe skiuri la Polul Nord, cu componentă românească, conform unui comunicat de presă remis NewsIn de compania "Curiero".
     Destinatarul simbolic al coletului a fost unul dintre membrii echipei, exploratorul norvegian Borge Ousland, în vârstă de 60 de ani, cel mai vârstnic participant la expediție.
     Expediția efectuată la Polul Nord reprezintă o premieră pentru România prin modalitatea de parcurgere a calotei glaciare până la atingerea "kilometrului zero" al Nordului geografic. Planificată inițial să dureze 20 de zile, traversarea spațiului artic pe schiuri s-a realizat în doar jumătate din timpul propus. Expediția polară s-a încheiat în data de 25 aprilie 2007.
     Cornel "Coco" Galescu are în palmares mai multe premiere de acest gen, printre care prima expediție românească în Patagonia și prima expediție românească pe Vârful McKinley, din Alaska (6.197 m).

Ce spectacol susține Tudor Gheorghe?

Pentru a răspunde fie puteți intra pe forum fie ne puteți trimite un mail cu răspunsul dvs. aici

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.