Statele Unite ar putea elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din noile state membre ale Uniunii Europene, până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, un diplomat american.

     Potrivit ambasadorului american la UE, Clayland Boyden Gray, legislaţia necesară pentru a-i include toţi cetăţenii Uniunii Europene în programul de eliminare a vizelor - Visa Waiver - "ar trebui să fie pregătită până la sfârşitul acestui an". El a avertizat însă că pot fi înregistrate amânări. "Nu credem că actualul nostru program este corect", a declarat ambasadorul american, precizând că regulile au fost stabilite de Congres, nu de administraţia Statelor Unite. Clayland Boyden Gray a făcut aceste declaraţii înaintea summitului SUA-UE, care va avea loc luni, la Washington.
     Grecii românii, bulgarii şi cetăţenii a nouă dintre cele zece ţări care au aderat la Uniunea Europeană pe 1 mai 2004 au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul american. Singurul nou stat membru al forului comunitar inclus în Programul Visa Waiver este Slovenia, alături de care se mai află Andorra, Islanda, Norvegia, Australia, Irlanda, Portugalia, Austria, Italia, San Marino, Belgia, Japonia, Singapore, Brunei, Lichtenstein, Danemarca, Luxemburg, Spania, Finlanda, Monaco, Suedia, Franţa, Olanda, Elveţia, Germania, Noua Zeelandă şi Regatul Unit al Marii Britanii.
     Oficialii de la Bruxelles au făcut demersuri pentru eliminarea vizelor şi în vara anului trecut, dar fără succes. Atât preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cât şi preşedinţia austriacă a Uniunii Europene au cedat, atunci, în faţa argumentelor Washingtonului. Declaraţia finală adoptată la finalul summitului din 2006 nu conţine decât o singură frază referitoare la acest subiect. Astfel, UE şi SUA au recunoscut "necesitatea unui progres tangibil" în direcţia eliminării vizelor.

Dezbateri la Strasbourg
     Parlamentul European a luat în discuţie, săptămâna aceasta, relaţiile dintre UE şi SUA, principalele subiecte abordate fiind energia, schimbările climatice, combaterea terorismului, consolidarea relaţiilor economice, cooperarea în domeniul politicii externe şi al acordării de vize. Guenter Gloser, ministrul german de stat pentru Europa, a spus că mesajul summitului de la Washington va fi cooperarea benefică dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca o "forţă vitală în lume". El s-a referit, în special, la problema securităţii energetice şi a schimbărilor climatice.
     Comisarul european pentru Afaceri Sociale, Vladimir Spidla, a calificat summitul de luni drept o nouă şansă de consolidare a cooperării între cele două părţi, salutând propunerile cancelarului german, Angela Merkel, privind un "nou parteneriat economic ambiţios". Statele Unite şi Uniunea Europeană au multe în comun în ceea ce priveşte politica externă, a subliniat comisarul Spidla, şi vor aborda multe dintre problemele-cheie, cum ar fi Kosovo şi Afghanistan - unde obiectivul vizează stabilitatea, prosperitatea şi statul de drept. Schimbările climatice şi energia sunt domenii în care este necesară o cooperare sporită între cele două părţi, iar Uniunea va încerca să determine Statele Unite să accepte o politică bazată pe tehnologie şi mecanisme de piaţă adecvate şi, cel mai important, "o abordare globală".
     Joseph Daul, liderul grupului PPE-DE din Parlamentul European, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele bariere comerciale vamale şi cadrul legal adecvat pentru acţiunile de combatere a terorismului. În ceea ce priveşte neproliferarea nucleară, el a precizat că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să găsească o soluţie comună pentru problema Iranului.
     La rândul său, Jan Marinus Wiersma, vicepreşedintele grupului PSE, a apreciat că acum, dat fiind că democraţii sunt majoritari în Congresul american şi în administraţia de la Washington, există noi oportunităţi de cooperare cu Statele Unite şi un sprijin sporit pentru o abordare multilaterală. "Americanii caută acum dialog sporit atât cu europenii, cât şi cu Rusia", a precizat Wiersma. Investigaţiile privind centrele secrete de detenţie ale CIA în Europa trebuie continuate, a mai spus el.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Ambele camere ale Legislativului de la Moscova i-au cerut preşedintelui Vladimir Putin ruperea re-laţiilor diplomtice cu Estonia, în urma mutării monumentului soldatului sovietic din centrul capitalei acestei ţări, Talin.

     La Talin au avut loc ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţii pro-rusi, iar zece activişti au dat foc mai multor drapele estone în faţa ambasadei acestei ţări la Moscova.
     Organizaţia Rusia Tânără a participat la numeroase proteste organizate în faţa ambasadei Estoniei, de la data la care Parlamentul eston a aprobat legea ce permite transferul acestui monument. Liderul acestei organizaţii, Aleksandr Kalughin, a declarat că legea demonstrează prezenţa unei tendinţe calre antiruse în politica estonă. "Transferul monumentelor şi mormintelor este o încercare de rescriere a istoriei şi un dans pe oasele soldaţilor căzuţi care au eliberat Europa, inclusiv Estonia, de nazism", a explicat el.
     Un purtător de cuvânt al Ministerului estonian de Externe, a explicat motivul deciziei, informează BBC. "Tradiţia noastră nu ne permite să călcăm pe morminte. E mai potrivit ca rămăşiţele soldaţilor să se afle într-un cimitir şi tot acolo e normal să fie şi monumentul, astfel ca oamenii să poată merge să îşi amintească de rudele, prietenii şi toţi cei care au murit în timpul celui de-al doiea război mondial" - a spus oficialul estonian.
     Autorităţile de la Talin s-au plâns că monumentul a devenit un subiect de dispută între naţionaliştii estoni şi cei ruşi, reprezentând astfel o ameninţare la adresa ordinii publice. Diferendul dintre cele două state a luat chiar şi forma unor versiuni proprii ale istoriei secolului XX. Estonia numeşte Armata Roşie drept o forţă de ocupaţie care a suspus statul balcanic unei conduceri de tip totalitar. În schimb Rusia consideră trupele sale drept eliberatoare, o mare parte a opinie publice fiind indignată de lipsa de recunoaştere din partea Estoniei.