Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Schefer, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că Bucureştiul va fi gazda celui de-al XX-lea summit NATO, care va avea loc în perioada 2-4 aprilie 2008.

     Jaap de Hoop Schefer a făcut acest anunţ cu ocazia reuniunii informale a ministrilor de Externe din ţările membre, contrazicând astfel informaţiile vehiculate în ultimele două săptămâni, potrivit cărora conducerea NATO urma să amâne anunţul oficial până în septembrie, din cauza situaţiei politice din România. Va fi pentru prima dată când România va găzdui un summit al NATO, organizaţie la care a aderat în 2004. Contracandidata României pentru organizarea întâlnirii de anul viitor a fost Portugalia, miza summit-ului fiind una importantă: anul viitor este aşteptat anunţul oficial privind intrarea în NATO a altor trei ţări - Albania, Macedonia şi Croaţia.

Discuţie Cioroianu-Rice
     Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, că a avut o întâlnire "de prim contact" cu secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, dar că nu s-a urmărit realizarea unei întrevederi bilaterale, în sens clasic. "De altfel, secretarul american de Stat nu a avut decât două întrevederi bilaterale la Oslo, cu omologii săi norvegian şi rus", a spus Cioroianu. În schimb, în timpul celor câteva minute de conversaţie cu secretarul de Stat, ministrul român a precizat că a mulţumit pentru sprijinul acordat Bucureştiului pentru găzduirea summitului NATO, i-a dat asigurări că priorităţile de politică externă rămân aceleaşi, a invitat-o să facă o vizită în România în viitorul apropiat şi i-a spus că el intenţionează să facă o astfel de vizită la Washington. De asemenea, Cioroianu a adăugat că va avea ocazia să se întâlnească din nou cu Rice la o reuniune ce va avea loc în curând, în Egipt şi care va fi consacrată subiectului Irak.

Aşteptând aprobarea Parlamentului
     "Preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu a adresat conducerii Camerei Deputaţilor o scrisoare în care solicită aprobarea Parlamentului pentru intrarea şi staţionarea forţelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României, pentru întreaga perioadă de aplicabilitate a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005", se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor remis, ieri, agenţiei MEDIAFAX.
     Văcăroiu propune Parlamentului, de asemenea, aprobarea solicitării părţii americane şi a premierului României ca preşedintele să poată decide suplimentarea cu până la 500 a numărului de persoane aprobat de Parlament, pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile, menţionează sursa citată.
     "Solicitarea şefului statului va fi analizată în prima şedinţă a Biroului Permanent reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor", mai precizează Camera Deputaţilor.
     Acordul dintre România şi SUA privind facilităţile militare americane de pe teritoriul românesc cuprinde obligaţiile părţilor în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice, precum şi prevederi şi implicaţii cu caracter juridic. Locaţiile avute în vedere de partea americană sunt poligonul de instrucţie Smârdan, poligonul de instrucţie şi rampa de îmbarcare-debarcare Babadag, baza aeriană Mihail Kogălniceanu şi poligonul de instrucţie Cincu. Militarii americani vor proveni din baze din SUA şi Europa şi vor fi rotiţi periodic. Până în 2008, numărul militarilor cazaţi la Mihail Kogălniceanu va ajunge la 1.500, iar aceştia se vor antrena în poligoanele de la Babadag şi Cincu. În baza de la Kogălniceanu vor staţiona şi aparate de zbor de tip F15, F16 şi A10. Numărul acestora va fi între 14 şi 18.

     În acelaşi timp, Statele Unite se pronunţă pentru reluarea "imediată şi fără condiţii" a negocierilor în format "5+2", aflate în impas mai bine de un an. David Kramer a declarat că a primit din partea autorităţilor de la Chişinău asigurări clare că nu a fost prezentat Moldovei oficial nici un plan rusesc. "Aceste asigurări au venit personal din partea preşedintelui Voronin, de la ministrul Şova, de la ministrul Stratan. Am pus întrebarea aceasta explicit, astfel încât să nu existe confuzii sau neînţelegeri. Noi credem pe cuvânt Guvernul Republicii Moldova şi preşedintele ţării", a afirmat David Kramer. Nici la Moscova nu ar exista, potrivit demnitarului american nici un indiciu precum că Federaţia Rusă ar avea un astfel de plan.
     Săptămâna trecută, vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, declarase la BBC că deocamdată este vorba de o schiţă de proiect şi nu de un document finisat.
     Potrivit lui Iurie Roşca, el a aflat despre existenţa acestei iniţiative în cadrul unei şedinţe cu uşile închise convocate, săptămâna trecută, de Preşedintele Vladimir Voronin, la care au mai participat, liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, şi câţiva apropiaţi ai şefului statului. "E greu să spunem când va exista o soluţie la conflictul transnistrean, dar vă asigur că noi vom continua să insistăm asupra găsirii unei soluţii.
     Această schiţă de proiect, spune Iurie Roşca, prevede, între altele, semnarea unei declaraţii comune de către Preşedintele Voronin şi liderul administraţiei transnistrene, Igor Smirnov, ce ar urma să fie aprobată de către Parlamentul de la Chişinău şi Sovietul Suprem de la Tiraspol. În baza acestei declaraţii, ar urma dizolvarea Legislativului de la Chişinău şi comvocarea alegerilor parlamentare anticipate la care să participe şi Transnistria şi căreia i-ar reveni 18-19 mandate din 101 în noul Parlament.
     În acelaşi timp, Statele Unite ale Americii, prin vocea reprezentantului său la negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, în format "5+2" se pronunţă pentru revenirea la masa de negocieri.
     La negocieri iau parte Republica Moldova, autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, Rusia, Ucraina, OSCE şi, SUA şi UE, în calitate de negociatori.
     David Kramer a declarat însă: "E greu să spunem când va exista o soluţie la conflictul transnsitrean, dar vă asigur că noi vom continua să insistăm asupra găsirii unei soluţii."Negocierile au intrat în impas în luna februarie 2006. De atunci, părţile nu au mai revenit faţă în faţă.