| Efectele aderării |
Ieftinire și nu prea... |

Potrivit președintelui Romalimenta, Sorin Minea, doar carnea proaspătă se va ieftini,
nu și produsele din carne
|
S-a vorbit în ultima vreme de o ieftinire a
cărnii și produselor din carne, a laptelui și produselor lactate, a băuturilor
alcoolice dar și a electocasnicelor.
În ceea ce privește carnea și produsele din carne s-a spus
că eliminarea taxelor vamale, odată cu aderarea României la UE, va duce la o ieftinire
cu circa 5-10 la sută.
Acum, însă, declarațiile s-au mai nuanțat. "Lucrurile nu
sunt așa simple. Nu putem vorbi despre o ieftinire de 10-15%, cum a apărut în presă.
Este vorba doar de o ieftinire a cărnii proaspete. Carcasa avea o taxă de 10%, taxă la
care s-a renunțat", ne-a declarat Sorin Minea, președintele Federației Patronale
Române din Industria Alimentară - Romalimenta.
Carnea proaspătă, mai ieftină
"Într-adevăr, carnea proaspătă este mai ieftină, dar nu
putem vorbi despre o ieftinire a produselor din carne pentru că au crescut prețurile la
transport, s-a scumpit curentul electric și au crescut salariile", a explicat Sorin
Minea. "Oricum, dacă prețul cărnii va scădea, nu vor apărea fluctuații de
10-15%, ci fluctuații mici de două-trei procente", a adaugat Minea.
Președintele Romalimenta a recunoscut, însă, că importurile
ar putea duce la o scădere a prețurilor la produsele din carne. "Dacă se vor face
importuri masive, la preț de dumping, se vor ieftini (n.r. produsele din carne), dar va
fi o ieftinire falsă. Vor intra pe piața românescă, prin supermarketuri, produse la
prețuri mai mici decât cele practicate de producătorii interni, cu aspect excelent,
foarte atractiv ambalate, dar de o calitate mai slabă", a explicat Minea.
Un lucru e cert - importurile din Uniunea Europeană, fără taxe
vamale, vor face concurență directă produselor autohtone astfel că producătorii
interni vor trebui să se alinieze acestor prețuri.
Europenii vor veni pe piața din România și cu băuturi
alcoolice mai ieftine. Vinul românesc va trebui să concureze cu vinuri europene care au
prețuri la raft de cel mult 3 euro. Supermarketurile așteaptă importurile din Uniune ca
pe o mană cerească. Prețurile scăzute la anumite produse le vor dubla sau chiar tripla
vânzările.
Comercianții estimează că prețul unor produse lactate, cum ar
fi brânzeturile și laptele UHT (pasteurizat la temperaturi foarte înalte) vor scădea
cu 20-30%. Segmentul de brânzeturi speciale, mai ales, va înregistra o creștere pe
fondul majorării importurilor provenite în special din Germania și Franța. Prețul
laptelui însă, a început anul trecut să crească, aliniindu-se la nivelul celor din
Ungaria și Slovacia. De asemenea, a crescut prețul la materie primă folosită de
fabricile de procesare.
O altă "ieftinire" despre care s-a discutat îndelung
este cea a electrocasnicelor.
Marii comercianți estimează că prețurile la produsele
electrocasnice și electronice vor scădea cu 20% datorită eliminării taxelor vama-le.
Influența negativă în prețuri va fi adusă, însă, de taxa de mediu. Românii vor
plăti pentru faptul că electronicele nu sunt biodegradabile.
Importuri de 2,4 mld euro
România a importat anul trecut produse agroalimentare în
valoare de 2,4 miliarde euro, în creștere cu aproape 20 la sută față de 2005, când
importurile au depășit puțin peste două miliarde euro, potrivit Ministerului
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR).
Carnea de porc rămâne principalul produs importat - 202.300
tone, în valoare de 328,4 milioane euro, ceea ce reprezintă 13,5 la sută din valoarea
totală a importurilor. De asemenea, în 2006, au mai fost importate 35.100 tone țigări
și tutun, în valoare de 261,5 milioane euro și 553.800 tone zahăr, valorând 160
milioane euro. Alte produse importate au fost citricele și bananele, preparatele
alimentare, carnea de pasăre, cafea, pește congelat, carne bovine.
În ceea ce privește exporturile, România continuă să ofere
pe piața externă animale vii - 89.200 tone (bovine, ovine, caprine, cai, măgari și
catâri) acestea aducând peste 152,3 milioane euro, adică aproximativ 17,8 la sută din
valoarea totală a exporturilor.
Oana Voinea |
Pâine românească, norme
europene |
|
Firmele de morărit și panificație au investit peste 300 milioane euro pentru alinierea
la normele europene, însă rezultatele proiectelor sunt afectate negativ de activitatea
Autorității Veterinare, care nu a închis unitățile necorespunzătoare
reglementărilor UE, susține patronatul din domeniu.
"Producătorii au investit peste 300 de milioane euro pentru modernizări, dar nu se
vede nimic în piață. Cei care au cheltuit acești bani i-au cheltuit degeaba, pentru
că funcționează lângă unități care fac evaziune fiscală sau produc în spații
necorespunzătoare. Există mii de unități care lucrează după ureche", a
declarat, luni, președintele patronatului de profil Rompan, Aurel Popescu, la forumul
"Standarde europene pentru industria alimentară românească". Reprezentanții
patronatului din morărit și panificație sunt nemulțumiți că Autoritatea Națională
Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu a închis unitățile
care nu respectă standardele europene. "Trebuie să facem ordine în industria
alimentară. Cine a cheltuit bani pentru modernizare este prostul satului", a spus
președintele Rompan. Potrivit președintelui ANSVSA, Marian Avram, în sectorul
produselor alimentare de origine non-animală (bere, vin, uleiuri vegetale, panificație
etc.) din totalul de 16.100 de unități evaluate, sub 10%, respectiv 902 unități, sunt
aliniate la normele europene. "Circa 10.200 de unități sunt acceptabile, dat
trebuie recontrolate, pentru că au anumite deficiențe de remediat", a spus Avram.
Peste 3.000 de unități nu îndeplinesc condițiile impuse de UE, dintre care 1.440 au
fost închise, iar restul sunt suspendate temporar. Potrivit estimărilor Rompan, însă,
ANSVSA a închis doar 82 de unități din sectorul de panificație din cele care nu
respectă normele europene, chiar dacă președintele ANSVSA anunța că toate se vor
închide, din 1 ianuarie 2007.
Norme mai stricte
Potrivit normelor europene transpuse în pachetul legislativ care
a intrat în vigoare la 1 octombrie 2006, esențial este să se asigure curățenia
exemplară în spațiul de comercializare a pâinii, dar și a mașinilor care transportă
marfa sau a navetelor de depozitare. De asemenea, trebuie să existe fluxuri de producție
care să delimiteze clar pâinea de eventualele impurități. Salariații din brutării
trebuie să respecte cu strictețe normele de igienă. Pentru aceasta, agentul economic
trebuie să asigure în cadrul brutăriei atât vestiar, cât și duș pentru angajați.
Aurel Popescu a declarat că deși producătorii estimau că piața românească va
înregistra, în vara acestui an, un aflux de produse din import, în special din Bulgaria
și Ungaria, importurile au avansat deja într-un ritm susținut. (O. Voinea) |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Mielul de import |
Acum, altă trăznaie. Tradiționalul miel de Paști nu va mai fi, în majoritatea
cazurilor, un "produs" autohton, ci unul adus de pe alte plaiuri (ca să folosim
limbajul în temă). În conformitate cu dispozițiile ANSVSA (pentru cei mai puțin
familiarizați cu aceste inițiale, precizez că este vorba depre Autoritatea Națională
Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) nici un miel nu poate să
părăsească fermele (gospodăriile) dacă nu a fost identificat cu ajutorul unui crotal
(celebrul cerceluș înseriat). La prima vedere, măsura pare absurdă. Dacă, însă, vom
încerca să cunoaștem lucrurile ceva mai îndeaproape vom constata că amintita
identificare cu crotali face parte dintr-un ansamblu de măsuri pentru protecția
consumatorilor prin veghea profesionistă la siguranța alimentelor.
Întrucât lucrurile nu se pot opri la această constatare, se
cuvine să precizez că operațiunea de identificare se cerea efectuată din timp deoarece
era prea bine cunoscută la ANSVSA, ca de altfel în multe alte instituții, exigența UE
privind măsurile destinate să apere populația de tot felul de necazuri provocate de
alimente necorespunzătoare.
Nu este dificil de imaginat ce se va întâmpla dacă va intra
în vigoare interdicția amintită. Pe de o parte, se va da o lovitură extrem de dură
crescătorilor de animale, iar pe de altă parte, nici consumatorii nu-și vor putea
cumpăra tradiționalul miel autohton. Dacă ar fi să dăm crezare opiniilor exprimate de
asociațiile de crescători de animale, aici avem de-a face cu o lipsă de previziune
combinată cu nepricepere organizatorică demnă de cartea recordurilor. Poate că
lucrurile nu stau chiar așa, dar este limpede că nu s-a procedat așa cum se cuvine. În
privința proporțiilor comerțului cu miei în perioada premergătoare Paștilor nu erau
de așteptat surprize. Se cunoaște de un număr bun de ani cam care este consumul. În
funcție de aceste date se putea asigura, din vreme, întreaga cantitate necesară de
crotalii. Totodată, se știa prea bine cât timp durează operațiunea la volumul
estimat. Nu s-a procedat adecvat, iar crescătorii de animale și consumatorii au tot
dreptul să critice sever situația de la ANSVSA, unde acționează adevărații
recidiviști în încurcarea lucrurilor legate de exigențele aderării la UE (vezi ce s-a
întâmplat și cu transhumanța).
Pentru că tot am amintit de "bune obiceiuri", nu ne
facem iluzii că se va învăța repede din această tevatură. De unde rezultă că
încă nu s-a găsit modalitatea cea mai potrivită de a-i sancționa pe cei care comit
astfel de erori grave. Pentru că, după cum se poate lesne constata, cu "vorbă
bună" nu se poate face ordine în anumite sectoare. Ajungem chiar de râsul lumii
când recurgem la import până și de miei. Ceea ce-i lasă "rece" pe cei de la
ANSVSA. |
|