Potrivit lui Onno Simons, prim consilier al reprezentanţei Comisiei Europene în România, ţara noastră mai are de aplicat reforme în domeniul juridic şi fiscal, iar majorarea cheltuielilor va duce, în timp, la creşterea deficitului bugetar la 3,5% din PIB, peste pragul de adoptare a euro.

     "Anul trecut, ţinta de deficit bugetar a fost majorată succesiv la 2,5% din PIB. Creşterea cheltuielilor bugetare va majora deficitul la 3,5% din PIB. Momentan, inflaţia este ţinută sub control, dar, în viitor, va depăşi ţinta băncii centrale", a precizat Simons, la o conferinţă pe teme economice organizată de BCR.
     Pentru acest an, autorităţile au aprobat un plafon al deficitului bugetar de 2,8% din PIB, peste nivelul de 2,5% din PIB prevăzut pentru anul trecut, când nivelul a fost majorat succesiv, de la 0,5% din PIB iniţial, dar, în final deficitul înregistrat a fost de 1,7% din PIB.
     Criteriile pentru adoptarea euro, stabilite prin tratatul de la Maastricht, includ, printre altele, un deficit bugetar maxim de 3% din PIB. Autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să adopte euro în perioada 2012-2014.
     Simons a atras atenţia că autorităţile de la Bucureşti mai au de pus în practică o serie de reforme privind sistemul juridic, lupta anticorupţie, sistemul de colectare a impozitelor, reforma pensiilor, precum şi activităţile de cercetare şi dezvoltare.
     În ceea ce priveşte procesul de privatizare, pentru finalizarea acestuia, reprezentantul Comisiei a explicat că e nevoie de curaj politic şi de recalificarea angajaţilor.
     "Comisia Europeană a atras atenţia că România trebuie să pună accent pe investiţii în eficientizarea sistemului energetic. De asemenea, România trebuie să facă eforturi pentru creşterea competitivităţii, intensificând lupta împotriva corupţiei, oferind încredere în sistemul juridic, stabilitate şi dezvoltând infrastructura", a afirmat Simons. El a adăugat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă numai o parte a procesului de integrare şi nicidecum sfârşitul acestuia.

     FMI consideră că o politică salarială prudentă coroborată cu un management eficient al cheltuielilor ar ajuta BNR în atingerea ţintei de inflaţie. Potrivit estimărilor BNR, anul acesta, rata medie a inflaţiei se va situa la aproximativ 4,3%, ţinta de inflaţie fiind de 4%, cu un interval de variaţie de un punct procentual.
     De asemenea, un motiv de îngrijorare pentru FMI este nivelul ridicat al deficitului de cont curent, precum şi perspectivele de creştere a acestuia în perioada următoare. În viziunea FMI, deficitul de cont curent va rămâne la niveluri înalte: 12% din PIB, faţă de circa 10%, în 2006.
     În ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară şi managementul datoriei publice, au avut loc, deocamdată, discuţii la nivel tehnic, reprezentanţii români oferind FMI date şi informaţii cu privire la evoluţiile cheltuielilor şi veniturilor bugetare în anul 2006, precum şi premisele şi ipotezele care au fost avute în vedere în elaborarea bugetului pentru anul 2007.
     Experţii FMI au solicitat mai multe informaţii cu privire la politica de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, atât pe anul 2006, cât şi pe 2007.
     Au aflat astfel că MFP va insista pe întărirea cooperării cu BNR pentru coordonarea politicilor monetare şi fiscale astfel încât să nu fie periclitat obiectivul de inflaţie, precum şi pentru o atenţie sporită în managementul cheltuielilor bugetare, în special politica salarială şi întărirea capacităţii de colectare a veniturilor.
     Conform FMI, în acest an, deficitul bugetar al României va fi revizuit faţă de nivelul de 2,8% din PIB anunţat de autorităţile române, modificările urmând să fie determinate de gestionarea cheltuielilor, nu de subestimarea veniturilor.
     În ceea ce priveşte reformele structurale, reprezentanţii FMI au fost interesaţi să afle detalii despre reforma sistemului de pensii, iar reprezentanţii români le-au prezentat măsurile avute în vedere pentru sustenabilitatea pilonului I al sistemului de pensii, precum şi perspectivele privind implementarea pilonilor II şi III privind sistemul de pensii private cu componentele sale, obligatorii şi opţionale. Luni, delegaţia va avea o întrevedere cu ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro