România va trece de la o economie în curs de dezvoltare la una mediu-dezvoltată în perioada 2015-2020, când competitivitatea va fi comparabilă cu cea din Uniunea Europeană extinsă, a declarat, ieri, ministrul Economiei şi Comerţului, Varujan Vosganian, la un seminar pe teme economice, organizat de Banca Comercială Română.

     "România nu este o ţară care aleargă gâfâind după alte state ale Uniunii Europene, ci care se implică în procesul decizional al Uniunii.
     Există, însă, cinci domenii de decalaje - competiţia, sustenabilitatea politicii fiscale, dezvoltarea rurală, sustenabilitatea politicilor sociale şi competitivitatea societăţii româneşti", a afirmat Vosganian.
     În ceea ce priveşte politica fiscală, veniturile bugetare vor ajunge la o pondere în PIB apropiată de cea din ţările dezvoltate, de 37-38%, în perioada 2010-2012, potrivit ministrului Economiei, care consideră că, în ultimii ani, s-au îmbunătăţit gradul de colectare şi gestionarea deficitului bugetar.
     Obiectivele României în domeniul fiscal vizează îndeplinirea obligaţiilor faţă de Uniunea Europeană şi înlăturarea deficitelor structurale, precum cele din infrastructură şi sănătate.
     "Având în vedere nivelul actual de impunere, veniturile bugetare ar trebui să ajungă la 37-38% din PIB în 2010-2012", a arătat Vosganian.
     Politica socială va fi aliniată la standardele ţărilor dezvoltate în circa 20 de ani, iar eliminarea decalajelor de dezvoltare între mediul rural şi cel urban va avea loc în 2020-2025. Vosganian consideră că dezvoltarea rurală este un proces complicat, care poate fi realizat prin industrializarea agriculturii. "Bugetul pierde 1-1,5% din PIB pe an venituri din neindustrializarea agricolă. Eliminarea decalajelor din acest sector se va face în 2020-2025".
     "După doi-trei ani, când vom curăţa economia de puncte de pierderi, precum Termoelectrica, zone de extracţie minieră, zona Braşov, atunci situaţia în ceea ce priveşte competiţia în mediul economic se va îmbunătăţi", a spus Vosganian.

România va atrage, în 2007, 100 mil. euro
     România va absorbi, în acest an, circa 100 milioane euro fonduri de la Uniunea Europeană, din a doua jumătate a anului, din cele peste 30 de miliarde disponibile până în 2013, a declarat ministrul Economiei.
     "În a doua jumătate a lunii martie va fi finalizată documentaţia necesară accesării acestor fonduri şi urmează ca, ulterior, să popularizăm aceste reglementări", a afirmat Vosganian într-o conferinţă pe teme economice, organizată de Banca Comercială Română.
     Ministrul a spus că România nu se află în întârziere în procesul de accesare a fondurilor pentru că fiecare dintre noii membri ai Uniunii Europene a întâmpinat dificultăţi în primul an.
     În perioada 2007-2013, România poate beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă de la UE în valoare de aproximativ 30 miliarde euro.

MEC îşi va corela politicile cu BNR
     Ministerul Economiei şi Comerţului îşi va corela politicile salariale şi cele din domeniul energetic cu ţinta de inflaţie anunţată de Banca Naţională a României (BNR), a mai declarat Vosganian. "Politica noastră trebuie corelată cu cea a BNR". Ţinta de inflaţie a băncii centrale pentru acest an este de 4%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, în plus sau în minus.
     "Ministerul Economiei şi Comerţului a fost, timp de mai mulţi ani, zona cea mai nerestructurată din România. Din 2006 a trebuit să devină, însă zona de avangardă", a afirmat Vosganian.

     "Este tot mai clar că preşedintele Traian Băsescu foloseşte această diversiune, legând referendumul pentru votul uninominal de campania pe care doreşte să o facă, ca principal agent electoral, în favoarea PD. Este evident că preşedintele Traian Băsescu nu crede la modul sincer în votul uninominal şi doreşte să aibă un pretext ca să facă campanie în toată ţara pentru cei de la PD", a precizat Geoană.
     Liderul social-democrat a arătat că poziţia PSD vizează obligaţia Parlamentului de a trece o lege privind introducerea votului uninominal dincolo de referendumul anunţat de preşedintele Traian Băsescu. "Obligaţia Parlamentului şi a PSD, ca principalul partid din Parlament, este de a susţine un astfel de proiect de lege. Colegii care ne reprezintă în Comisia electorală au primit mandat de a discuta cu celelalte grurpuri parlamentare pentru găsirea unei formule de vot uninominal", a spus Geoană.

Capitolul II
Principiul dominoului

1. Frământările din prima jumătate a anului 1989
     În celelalte state socialiste, politica de reforme a cunoscut, în prima jumătate a anului 1989, intensităţi diferite. În Polonia, generalul Wojciech Jaruzelski obţinea, în ianuarie 1989, aprobarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist) pentru reluarea negocierilor oficiale cu Solidaritatea. Acestea fuseseră întrerupte în decembrie 1981, când generalul a instituit legea marţială, executând "cea mai perfectă lovitură de stat din istoria Europei moderne", prin care a evitat atât războiul intern, cât şi intervenţia militară sovietică. La începutul anului 1989, în Polonia avea să se realizeze un important experiment istoric, şi anume aşezarea la aceeaşi masă a reprezentanţilor Partidului Comunist, ai "Solidarităţii" şi ai Bisericii. Acest act a intrat în istorie sub denumirea de "Masa Rotundă". Negocierile s-au desfăşurat în lunile februarie-martie şi s-au încheiat prin acordul politic din 5 aprilie 1989. Acesta prevedea reorganizarea Guvernului şi a Parlamentului, organizarea alegerilor generale, dreptul opoziţiei de a depune candidaturi, a edita ziare proprii şi a avea acces la radio şi la televiziune. Conform celor stabilite la "Masa Rotundă", în ziua de 17 aprilie 1989, un tribunal din Varşovia a decis înscrierea oficială a Uniunii Sindicatelor Independente "Solidaritatea", care astfel intra în deplină legalitate. În perioada 10-11 iunie 1989, generalul Jaruzelski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, a efectuat o vizită în Marea Britanie. A fost prima vizită în această ţară făcută de un şef de stat polonez în perioada postbelică. Premierul britanic, Margaret Thatcher, s-a declarat "fascinată" de evenimentele din Polonia, precizând că ţara sa "va face paşi concreţi pe linia sprijinirii Poloniei după transpunerea în practică a reformelor economice". În mod concret, ea a promis: Marea Britanie va avea un rol constructiv în discuţiile financiare ale Poloniei cu F.M.I.; va sprijini reeşalonarea debitului Poloniei în cadrul Clubului de la Paris; va aloca anual 5 milioane de lire sterline pentru o perioadă de 5 ani, sume ce vor constitui un fond pentru pregătirea cadrelor de conducere din economia poloneză; va iniţia acţiuni în cadrul Comunităţii Economice Europene care să vizeze liberalizarea comerţului cu Polonia şi eliminarea limitărilor cantitative discriminatorii în schimburile comerciale reciproce; va încuraja conducerile statelor occidentale în eforturile de capacitare la asistenţa finaciară a reformelor din Polonia.

(va urma)

     O moşie veche de şase secole...
     O poveste care începe cu sute de ani în urmă, când - prin 1410 - Alexandru cel Bun dăruieşte vornicului Miclăuş (1380-1440) moşia care îi va purta numele şi va deveni celebră prin castelul ei de mai târziu: Miclăuşeni. Urmaşii vornicului Miclăuş stăpânesc domeniul până în 1591, când - la 25 aprilie - îl vând vistiernicului Simion Stroici (1550-1623), care îşi va construi aici un conac ale cărui ruine se mai puteau încă vedea la începutul secolului al XX-lea. Cu un an înainte de a muri, Simion Stroici lasă - prin testamentul din 5 iunie 1622 - moştenire satul Miclăuşeni "Lupului Prăjăscului şi nepoatei mele Saftei, şi fiului meu, la Gligorie, cu heleştee şi cu prisăci şi cu tot venitul, pentru că i-am luat spre dânşii ca să-mi fie ei ficiori de suflet". Stăpânit timp de aproape şase decenii de Lupu Prăjescu şi de urmaşii săi, domeniul Miclăuşeni va trece în 1697 în posesia fraţilor Ioan şi Sandu Sturdza, care prin 19 aprilie 1699 vor partaja averea părinţilor, Miclăuşeni revenindu-i lui Ioan. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.