Becali ar putea salva
Tractorul |

Muncitorii de la Tractorul
speră să-l convingă
pe Gigi Becali să investească
în uzina de la Brașov
|
Președintele AVAS, Teodor Atanasiu, a
declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că există mai mulți investitori români și
străini interesați să cumpere activele de la Tractorul Brașov după ce va fi
lichidată voluntar, el menționându-i pe omul de afaceri Gigi Becali, frații Păunescu,
Atlassib, Mahindra&Mahindra, dar și alte firme din Olanda sau Italia.
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) uzinei Tractorul
Brașov a decis, vineri, ca societatea să fie lichidată voluntar, iar apoi, printr-un
lichidator, fluxul tehnologic de producție de tractoare și brand-ul unității să fie
vândute. "Sperăm ca prin această vânzare de grup de active și utilaje să
continue producția de tractoare de la Brașov sub emblema UTB. Sperăm ca piețele care
încă mai există să fie dezvoltate în continuare și tractorul românesc să apară
atât în agricultura românească cât și pe piațe interne. În continuare lichidatorul
va vinde toate activele, activ cu activ, încercând să acoperim cât mai mult din
datoriile uzinei", a declarat Atanasiu.
Președintele PNG-CD Brașov, Adrian Mureșan, a declarat că
Gigi Becali a discutat cu sindicaliștii despre cumpărea uzinei, însă "mai trebuie
făcute câteva analize". Se pare că Gigi Becali a fost încântat de pamfletele
muncitorilor de la Tractorul care au pichetat zilele trecute Prefectura. Protestatarii au
scandat că la următoarele alegeri nu vor mai vota actuala putere, ci pe Gigi Becali.
Marș de protest
Muncitorii au anunțat și pentru astăzi un marș de protest al
salariaților de la Tractorul, dar și de la Rulmentul și Nitramonia Făgăraș, miting
la care și-au anunțat participarea și sindicaliști de la alte filiale BNS și Cartel
Alfa din țară. Potrivit liderilor de sindicat, la mitingul care va începe la ora 12.00,
vor participa circa 3.000 de salariați.
AGA Tractorul a decis ca primul val de disponibilizări de
personal să cuprindă 1.800 de persoane, iar cel de-al doilea 123 de persoane. Potrivit
liderului de sindicat al societății, Gheorghe Apostu, planul de restructurare de
personal propus de Consiliul de Administrație a fost ca disponibilizările să se facă
în două etape, în prima să plece 1.573 de angajați, iar în cea de-a doua 350.
"Nu s-a aprobat planul propus de Consiliul de Administrație, ci cel impus de AVAS cu
disponibilizarea a 1.800 de persoane în primă fază, și nu 1.573, cum a stabilit
consiliul inițial. Au fost voturi împotrivă, dar degeaba", a spus Apostu.
Primul val de disponibilizări se va realiza, cel mai devreme în
1 martie, în funcție de decizia Guvernului, sau până în 14 aprilie cel mai târziu.
Restul de 123 de persoane vor pleca în termen de șase luni de la data publicării în
Monitorul Oficial, din 14 februarie, a exceptării de la legea insolvenței pentru o
perioadă de șase luni, potrivit lui Apostu. AGA a stabilit și administratorul unic al
societății, în persoana lui Laurențiu Antone, vicepreședintele filialei PNL Brașov.
10 milioane euro, plăți compensatorii
Potrivit vicepreședintelui AVAS Constantin Botez, statul va
cheltui 10 milioane euro cu plățile compensatorii acordate timp de un an de zile către
salariații disponibilizați de la Tractorul Brașov. Toți salariații vor primi plăți
compensatorii timp de un an de zile, acestea ridicându-se la aproximativ 32 de milioane
de lei, adică aproape 10 milioane de euro, a explicat Botez.
Conform estimărilor AVAS, banii rezultați din vânzarea
bunurilor societății nu vor acoperi toate datoriile societății. Constantin Botez spune
că în 16 ani, pierderile suportate de statul român pentru menținerea în stare de
funcționare a societății se ridică la 600 milioane de euro.
Oana Voinea |
| Deși iarna a devenit aproape ca vara, |
106 milioane de euro
cheltuiți cu deszăpezirea |
|
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale va plăti în
această iarnă firmelor de deszăpezire o sumă estimată la aproape 360 milioane lei
(106 milioane euro), o treime din fonduri fiind acordate doar pentru întreținerea
utilajelor, fără ca societățile selectate să lucreze. Compania de Drumuri a încheiat
pentru perioada de iarnă 2006-2007 aproximativ 245 contracte de deszăpezire, cu o
valoare totală estimată de 359,4 milioane lei, potrivit datelor CNADNR.
Printre firmele care au obținut astfel de contracte figurează Euroconstruct, UMB
Spedition, PA&CO, Tel Drum Teleorman, Argecom Pitești, Delta ACM 93 București,
Romstrade Giurgiu, Gecor Giurgiu, Dimar București. Circa 27% din această sumă (28,6
milioane euro) reprezintă valoarea totală estimată a banilor pe care firmele le primesc
în perioada în care nu desfășoară lucrări de deszăpezire pe drumurile naționale,
pentru întreținerea utilajelor. Potrivit datelor CNADNR, citate de Mediafax, aproximativ
25-27% din valoarea estimativă a contractelor încheiate reprezintă timpi de așteptare
la dispoziția beneficiarului pentru asigurarea operativității actului de intervenție.
Până la 15 ianuarie au fost deja cheltuite sume totalizând
aproape 22% din valoarea totală a contractelor, respectiv 79 milioane lei (23 milioane
euro). Contractele pentru deszăpezire au fost încheiate la finele anului trecut,
înainte de începerea seonului rece, ninsori importante fiind anunțate pentru
sfârșitul acestei săptămâni. În acest interval nu au fost înregistrate ninsori
abundente, cu excepția câtorva zile din lunile noiembrie 2006 și ianuarie 2007. Firmele
care au încheiat cu autoritățile contracte de deszăpezire sunt obligate, potrivit
legii, să rețină, la un anumit punct de staționare, autovehiculele pregătite pentru
intervenție în vederea degajării promptă a drumurilor.
Drumuri... impermeabile
Ministerul Transporturilor a anunțat, însă, că din acest an,
în România se vor aplica noi tehnologii de modernizare a infrastructurii ce vor duce la
realizarea unor drumuri "impermeabile" și care nu îngheață.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ioan Andreica,
a declarat, la Bistrița, că în România se vor aplica noi tehnologii de modernizare a
infrastructurii. Andreica a declarat că, în total, Ministerul Transporturilor va aloca,
din bugetul pe acest an, peste o sută de milioane de euro pentru modernizări de drumuri,
însă autoritățile locale care au făcut deja proiecte pentru modernizarea drumurilor
după rețeta clasică nu vor fi obligate să elaboreze și să plătească alte proiecte.
Acestea au fost testate deja în străinătate și cresc durata de viață a unui drum
astfel modernizat aproximativ cinci ori față de cea a unui drum pietruit, în
condițiile în care costurile sunt mult mai reduse dacă se utilizează pământ.
Potrivit lui Andreica, cea mai importantă calitate a drumurilor modernizate după metoda
menționată este impermeabilitatea. (O.V.) |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Productivitatea muncii |
Propun să ne aplecăm asupra următorului fapt: din totalul celor 27 de țări membre UE,
România ocupă penultimul loc la capitolul productivitatea muncii. Față de media din
cele 25 de state care alcătuiau, până la 1 ianuarie a.c., Uniunea Europeană, la noi
productivitatea muncii reprezintă cca 40 la sută (39,2 la sută în 2005). Potrivit
acelorași termeni de comparație, Bulgaria avea cca o treime (32,9 la sută). În aceste
decalaje considerabile se află principala explicație și a marilor diferențe dintre
"coșul zilnic" mediu de la noi și cel din celelalte 25 state membre ale UE.
Chiar dacă se înregistrează, în țara noastră, numeroase
cazuri în care veniturile salariale nu sunt legate de productivitatea muncii, nu putem
să nu observăm că, pe ansamblul societății, contează enorm cantitatea de muncă
încorporată în produse și servicii. Dacă pe unitatea de timp și de persoană activă
randamentul se situează la 40 la sută față de media celor 25 membri este cât se poate
de normal ca acest fapt să influențeze decisiv atât veniturile cât și prețurile.
Până la urmă, nu poate să existe criteriu mai bun de evaluare a activităților, la
orice scară, începând cu individul, continuând cu diverse comunități locale,
sectoriale și terminând cu națiunea în întregul ei.
Soluția constă în reducerea decalajelor, iar calea de urmat nu
este alta decât atingerea unor ritmuri cât mai înalte de creștere a productivității
muncii. Este pozitiv faptul că, de la începutul acestui mileniu, consemnăm unele dintre
cele mai înalte ritmuri de creștere a productivității muncii la nivel continental.
Indiferent de metoda de calcul (cea mai aproape de adevăr este produsul intern brut pe
locuitor raportat la prețurile pieței), observăm că din 2001 și până în prezent
productivitatea muncii cunoaște o majorare constantă, în jur de 10 procente. Cu toate
acestea, ne-ar fi necesar un deceniu (în cazul cel mai bun) pentru a atinge media de acum
(rețineți: de acum, nu cea de peste 10 ani) din cele 25 de state membre până la 1
ianuarie 2007. Dacă vrem, într-adevăr, să discutăm serios, atunci orice evaluare a
standardului de viață ("coșul zilnic") se cuvine să pornească de la nivelul
productivității muncii la scara amintită. În caz contrar, înlocuim abordarea
rațională cu stările emotive. Și oricât de puternice ar fi acestea din urmă, ele nu
ajută cu nimic la creșterea productivității muncii. Ceea ce este valabil pentru orice
mișcare revendicativă. Adică, inclusiv pentru cele din prezent. |
|