| "Moștenitorul"
Fotino, trimis în judecată |

Lucrările la cartierul
"Henri Coandă" sunt mult întârziate datorită ilegalităților comise de Radu
Fotino,
se arată în rechizitoriul DNA
|
Pretinsul moștenitor al terenului pe care
trebuia construit cartierul ANL "Henri Coandă" din București, Radu Fotino, a
fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că s-a folosit de documente
false pentru a dobândi calitatea de unic moștenitor și a blocat în instanță
construirea cartierului de vile, potrivit unui comunicat al Direcției Naționale
Anticorupție.
Prejudiciul adus ANL și proprietarilor de teren, care s-au
constituit părți civile în dosar, este estimat de DNA la aproape 17 milioane de euro.
DNA mai arată că Fotino a reușit să păcălească, în
același mod, și alte autorități județene (Ilfov, Călărași și Teleorman) și să
pună mâna pe sute de hectare de teren. Numai în Voluntari el a cerut să i se restituie
26 de hectare de teren intravilan, la care se mai adaugă alte 78 de hectare în Sectorul
1 din Capitală. Valoarea acestor terenuri a fost evaluată la aproape 180 de milioane de
euro. DNA precizează că Fotino cunoștea vechiul amplasament al terenurilor revendicate
ilegal, dar l-a translatat, suprapunându-l până la centimetru peste terenul atribuit
ANL pentru construcția cartierului "Henri Coandă". În acest demers, el a fost
ajutat de Andra Luminița Râșnoveanu și de Dragomir Romulus Benone, cel din urmă
întocmind trei rapoarte de expertiză extrajudiciară false, deși nu avea calitatea de
expert tehnic autorizat judiciar. Pe baza "documentelor", Radu Fotino a reușit
să obțină în instanță oprirea lucrărilor pentru un an, ceea ce a provocat pierderi
de aproape 14,5 milioane de euro ANL-ului. Cei care primiseră repartiții acolo și
contractaseră, deja, creditul îi cer alte 2 milioane de euro despăgubiri. Proiectul
Henri Coandă este amplasat în proporții aproximativ egale pe teritoriul localității
Voluntari și în sectorul 1 din București și este în întârziere cu peste doi ani
față de calendarul stabilit inițial. Din probele DNA mai reiese că Fotino a obținut,
tot în baza unor falsuri 62 de hectare în comuna Ulmeni din Călărași, plus 50 de
hectare de teren agricol și alte 3 hectare intravilan în județul Teleorman.
Radu Fotino a fost trimis în judecată pentru mai multe
infracțiuni, între care se numără înșelăciune cu consecințe grave, fals și uz de
fals. Pentru complicitatea la comiterea acestor fapte sunt învinuiți, Romulus Benone
Dragomir și Andra Luminița Râșnoveanu. Dosarul a fost trimis spre judecare
Tribunalului București. DNA mai arată că procurorii au instituit sechestru asigurator
asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea lui Fotino.
Neagă și acuză DNA
În replică, într-un comunicat remis Mediafax de mandatarul lui
Radu Fotino, Andra Râșnoveanu, se afirmă că acesta a solicitat procurorului
anticorupție care a făcut ancheta "să îi furnizeze baza legală în care DNA a
cercetat acest dosar", susținând că nu este dovedit prejudiciul pe care l-ar fi
cauzat statului. "Actele false pentru care suntem acuzați că le-am folosit în
obținerea terenurilor în județele Ilfov și Teleorman nu ne aparțin și nu există
nicio dovadă că le-am falsificat sau că au fost folosite în procesul de
retrocedare", se mai arată în comunicat.
Totodată, la dosar ar exista probe care îi incriminează pe
primarul din Voluntari și directorul ANL, pentru fraudarea bugetului public, "fapte,
cu adevărat de competența DNA. Surprinzător însă, DNA nu este interesat de aceste
aspecte și înțelege să facă jocurile mafiei imobiliare din zona Pipera, înscenând
dosare unor oameni care nu au făcut altceva decât să ceară înapoi proprietatea
confiscată abuziv de comuniști", spune mandatarul lui Fotino.
Din comunicat mai reiese că Fotino a făcut contestație
împotriva actelor procurorului, urmând să sesizeze "organele abilitate să
cerceteze legalitatea soluționării acestui dosar". (D.F.) |
Rețea de șantajiști,
anihilată în Prahova |
|
Polițiștii prahoveni i-au prins în flagrant pe membrii unei grupări
infracționale care acționa pe raza orașelor Câmpina și Băicoi și a comunelor
limitrofe, în timp ce îl șantajau pe patronul unei firme, se arată într-un comunicat
de presă al IGPR. Acțiunea de prindere în
flagrant s-a derulat în 22 februarie, după ce G. T. Nicolae, din Câmpina, a reclamat
că, în ultimele trei săptămâni, a primit mai multe apeluri telefonice, în care a
fost amenințat cu moartea și cu incendierea unor bunuri de valoare, în cazul în care
refuză să plătească o "taxă de protecție" de 6.000 lei. Anterior
flagrantului, G. T. Nicolae s-a prezentat la sediul I.P.J. Prahova cu suma de 4.000 lei,
care a fost marcată cu textul "Șantaj 22.02.2007", plata urmând a se realiza
la punctul de lucru al firmei pe care o administra. În ziua de 22 februarie, în jurul
orei 14.00, la locul stabilit au venit C. Florin-Dumitru, de 26 ani, M. Gheorghe, de 37
ani, D. Răducu Ion, de 27 ani, toți din comuna Florești, T. Marian, de 39 ani, din
comuna Măgureni, D. Mihai, de 28 ani, din Câmpina și N. Florin-Bogdan, de 23 ani, din
București, pentru a încasa "taxa de protecție" solicitată. G. T. Nicolae
le-a înmânat suma de bani marcată, moment în care aceștia au fost prinși în
flagrant de polițiști.
Instanța de judecată a emis pe numele a cinci dintre suspecți
mandate de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile, pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj, iar cel de-al șaselea este cercetat în stare de libertate. În
prezent, polițiștii prahoveni efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii
activități infracționale a grupului. |
Marian Iancu își vrea banii
din conturi |
|
Patronul clubului de fotbal Politehnica Timișoara, Marian Iancu, a cerut magistraților
care judecă dosarul Rafo-Carom deblocarea conturilor a 15 din societățile sale. Iancu,
inculpat pentru mai multe infracțiuni economice, susține că aceste firme sunt în
imposibilitatea de a-și continua activitatea deoarece nu poate plăti salariile
angajaților. Instanța Tribunalului București urmează să se pronunțe, joia viitoare,
pe 1 martie, și asupra cererii de înlocuire a sechestrului asigurator de pe două
conturi însumând 18 milioane de euro cu unul pe proprietăți, evaluate de un expert la
o valoare de cinci ori mai mare. Avocații apărării au susținut că aceste sume de bani
sunt necesare pentru cumpărarea firmei falimentare Solventul Timișoara, a cărei
licitație ar fi câștigat-o. Reprezentantul Parchetului a cerut instanței să respingă
cererea deoarece, în 23 iunie 2006, procurorii au ridicat parțial sechestrul, însă
banii nu au fost folosiți în scopul anunțat. |
Atentatorul de la "Jean
Monet", condamnat definitiv |
|
Dragoș Ciupercescu - autorul atentatului din noiembrie 2002, de la liceul "Jean
Monet" din Capitală, soldat cu rănirea a cinci elevi - a fost condamnat la 18 ani
de detenție de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința fiind
definitivă. Potrivit rechizitoriului, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu
a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mână
defensive, zece focoase și 144 de cartușe calibrul 7,65. În 6 noiembrie 2002,
Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața liceului "Jean Monet" una din
grenadele sustrase, rănind cinci elevi și degradând unele bunuri. În 14 martie anul
următor, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee din Parcul Cișmigiu, în ambele
cazuri urmărind uciderea unor persoane, se arată în rechizitoriul magistraților
militari. Ciupercescu a fost angajat , între 1997 și 1999,în cadrul unei unități
aparținând MApN, cu gradul de caporal. Inițial, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat,
în 8 martie 2005, la 11 ani de închisoare de către Tribunalul București, ulterior
Curtea de Apel majorându-i pedeapsa la 19 ani de detenție. |
Cinci candidați pe un loc de
judecător la CEDO |
|
Cinci candidaturi s-au înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii pentru postul
de judecător la CEDO, însă atât timp cât secretarul general al CSM nu o informează
pe ministrul Justiției, Monica Macovei, acestea nu pot fi făcute publice. Termenul de
depunere a candidaturilor pentru postul de judecător la CEDO Strasbourg a expirat joi,
iar CSM nu a putut informa cu privire la numele celor care acced la Curtea Europeană,
având programată ședință de plen. Guvernul român trebuie să desemneze trei
judecători pentru Curtea Europeană de la Strasbourg, în locul magistratului Corneliu
Bârsan, al cărui mandat s-ar putea prelungi automat cu trei ani, dacă Federația Rusă
ratifică, până în octombrie, Protocolul 14 din Convenția Europeană. Până la data
de 15 martie trebuie înaintată o listă cu trei candidați desemnați de Guvernul
României pentru această funcție. Pagină realizată de Dan
Florea |
|