Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Glosa zilei
Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Sport
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile

Justiție

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

"Moștenitorul" Fotino, trimis în judecată


Lucrările la cartierul
"Henri Coandă" sunt mult întârziate datorită ilegalităților comise de Radu Fotino,
se arată în rechizitoriul DNA

     Pretinsul moștenitor al terenului pe care trebuia construit cartierul ANL "Henri Coandă" din București, Radu Fotino, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că s-a folosit de documente false pentru a dobândi calitatea de unic moștenitor și a blocat în instanță construirea cartierului de vile, potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.

     Prejudiciul adus ANL și proprietarilor de teren, care s-au constituit părți civile în dosar, este estimat de DNA la aproape 17 milioane de euro.
     DNA mai arată că Fotino a reușit să păcălească, în același mod, și alte autorități județene (Ilfov, Călărași și Teleorman) și să pună mâna pe sute de hectare de teren. Numai în Voluntari el a cerut să i se restituie 26 de hectare de teren intravilan, la care se mai adaugă alte 78 de hectare în Sectorul 1 din Capitală. Valoarea acestor terenuri a fost evaluată la aproape 180 de milioane de euro. DNA precizează că Fotino cunoștea vechiul amplasament al terenurilor revendicate ilegal, dar l-a translatat, suprapunându-l până la centimetru peste terenul atribuit ANL pentru construcția cartierului "Henri Coandă". În acest demers, el a fost ajutat de Andra Luminița Râșnoveanu și de Dragomir Romulus Benone, cel din urmă întocmind trei rapoarte de expertiză extrajudiciară false, deși nu avea calitatea de expert tehnic autorizat judiciar. Pe baza "documentelor", Radu Fotino a reușit să obțină în instanță oprirea lucrărilor pentru un an, ceea ce a provocat pierderi de aproape 14,5 milioane de euro ANL-ului. Cei care primiseră repartiții acolo și contractaseră, deja, creditul îi cer alte 2 milioane de euro despăgubiri. Proiectul Henri Coandă este amplasat în proporții aproximativ egale pe teritoriul localității Voluntari și în sectorul 1 din București și este în întârziere cu peste doi ani față de calendarul stabilit inițial. Din probele DNA mai reiese că Fotino a obținut, tot în baza unor falsuri 62 de hectare în comuna Ulmeni din Călărași, plus 50 de hectare de teren agricol și alte 3 hectare intravilan în județul Teleorman.
     Radu Fotino a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care se numără înșelăciune cu consecințe grave, fals și uz de fals. Pentru complicitatea la comiterea acestor fapte sunt învinuiți, Romulus Benone Dragomir și Andra Luminița Râșnoveanu. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București. DNA mai arată că procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea lui Fotino.

Neagă și acuză DNA
     În replică, într-un comunicat remis Mediafax de mandatarul lui Radu Fotino, Andra Râșnoveanu, se afirmă că acesta a solicitat procurorului anticorupție care a făcut ancheta "să îi furnizeze baza legală în care DNA a cercetat acest dosar", susținând că nu este dovedit prejudiciul pe care l-ar fi cauzat statului. "Actele false pentru care suntem acuzați că le-am folosit în obținerea terenurilor în județele Ilfov și Teleorman nu ne aparțin și nu există nicio dovadă că le-am falsificat sau că au fost folosite în procesul de retrocedare", se mai arată în comunicat.
     Totodată, la dosar ar exista probe care îi incriminează pe primarul din Voluntari și directorul ANL, pentru fraudarea bugetului public, "fapte, cu adevărat de competența DNA. Surprinzător însă, DNA nu este interesat de aceste aspecte și înțelege să facă jocurile mafiei imobiliare din zona Pipera, înscenând dosare unor oameni care nu au făcut altceva decât să ceară înapoi proprietatea confiscată abuziv de comuniști", spune mandatarul lui Fotino.
     Din comunicat mai reiese că Fotino a făcut contestație împotriva actelor procurorului, urmând să sesizeze "organele abilitate să cerceteze legalitatea soluționării acestui dosar". (D.F.)

Rețea de șantajiști, anihilată în Prahova

     Polițiștii prahoveni i-au prins în flagrant pe membrii unei grupări infracționale care acționa pe raza orașelor Câmpina și Băicoi și a comunelor limitrofe, în timp ce îl șantajau pe patronul unei firme, se arată într-un comunicat de presă al IGPR.

     Acțiunea de prindere în flagrant s-a derulat în 22 februarie, după ce G. T. Nicolae, din Câmpina, a reclamat că, în ultimele trei săptămâni, a primit mai multe apeluri telefonice, în care a fost amenințat cu moartea și cu incendierea unor bunuri de valoare, în cazul în care refuză să plătească o "taxă de protecție" de 6.000 lei. Anterior flagrantului, G. T. Nicolae s-a prezentat la sediul I.P.J. Prahova cu suma de 4.000 lei, care a fost marcată cu textul "Șantaj 22.02.2007", plata urmând a se realiza la punctul de lucru al firmei pe care o administra. În ziua de 22 februarie, în jurul orei 14.00, la locul stabilit au venit C. Florin-Dumitru, de 26 ani, M. Gheorghe, de 37 ani, D. Răducu Ion, de 27 ani, toți din comuna Florești, T. Marian, de 39 ani, din comuna Măgureni, D. Mihai, de 28 ani, din Câmpina și N. Florin-Bogdan, de 23 ani, din București, pentru a încasa "taxa de protecție" solicitată. G. T. Nicolae le-a înmânat suma de bani marcată, moment în care aceștia au fost prinși în flagrant de polițiști.
     Instanța de judecată a emis pe numele a cinci dintre suspecți mandate de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, iar cel de-al șaselea este cercetat în stare de libertate. În prezent, polițiștii prahoveni efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii activități infracționale a grupului.

Marian Iancu își vrea banii din conturi

     Patronul clubului de fotbal Politehnica Timișoara, Marian Iancu, a cerut magistraților care judecă dosarul Rafo-Carom deblocarea conturilor a 15 din societățile sale. Iancu, inculpat pentru mai multe infracțiuni economice, susține că aceste firme sunt în imposibilitatea de a-și continua activitatea deoarece nu poate plăti salariile angajaților. Instanța Tribunalului București urmează să se pronunțe, joia viitoare, pe 1 martie, și asupra cererii de înlocuire a sechestrului asigurator de pe două conturi însumând 18 milioane de euro cu unul pe proprietăți, evaluate de un expert la o valoare de cinci ori mai mare. Avocații apărării au susținut că aceste sume de bani sunt necesare pentru cumpărarea firmei falimentare Solventul Timișoara, a cărei licitație ar fi câștigat-o. Reprezentantul Parchetului a cerut instanței să respingă cererea deoarece, în 23 iunie 2006, procurorii au ridicat parțial sechestrul, însă banii nu au fost folosiți în scopul anunțat.

Atentatorul de la "Jean Monet", condamnat definitiv

     Dragoș Ciupercescu - autorul atentatului din noiembrie 2002, de la liceul "Jean Monet" din Capitală, soldat cu rănirea a cinci elevi - a fost condamnat la 18 ani de detenție de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința fiind definitivă. Potrivit rechizitoriului, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mână defensive, zece focoase și 144 de cartușe calibrul 7,65. În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața liceului "Jean Monet" una din grenadele sustrase, rănind cinci elevi și degradând unele bunuri. În 14 martie anul următor, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee din Parcul Cișmigiu, în ambele cazuri urmărind uciderea unor persoane, se arată în rechizitoriul magistraților militari. Ciupercescu a fost angajat , între 1997 și 1999,în cadrul unei unități aparținând MApN, cu gradul de caporal. Inițial, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat, în 8 martie 2005, la 11 ani de închisoare de către Tribunalul București, ulterior Curtea de Apel majorându-i pedeapsa la 19 ani de detenție.

Cinci candidați pe un loc de judecător la CEDO

     Cinci candidaturi s-au înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii pentru postul de judecător la CEDO, însă atât timp cât secretarul general al CSM nu o informează pe ministrul Justiției, Monica Macovei, acestea nu pot fi făcute publice. Termenul de depunere a candidaturilor pentru postul de judecător la CEDO Strasbourg a expirat joi, iar CSM nu a putut informa cu privire la numele celor care acced la Curtea Europeană, având programată ședință de plen. Guvernul român trebuie să desemneze trei judecători pentru Curtea Europeană de la Strasbourg, în locul magistratului Corneliu Bârsan, al cărui mandat s-ar putea prelungi automat cu trei ani, dacă Federația Rusă ratifică, până în octombrie, Protocolul 14 din Convenția Europeană. Până la data de 15 martie trebuie înaintată o listă cu trei candidați desemnați de Guvernul României pentru această funcție.

Pagină realizată de Dan Florea

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.