Introducerea sistemelor informatice a adus, pe lângă enormele avantaje, şi posibilitatea unor alte tipuri de fraude, în special furtul de identitate, intrat în vocabulare cu termenul de phishing. Mai precis, prin intermediul unui e-mail, clientul unei bănci este direcţionat spre un site fals al instituţiei financiare; odată ajuns pe acel site, i se cere să comunice numele de utilizator şi parolele conturilor, iar informaţiile astfel obţinute pot fi folosite pentru golirea conturilor bancare prin intermediul Internetului. Anul trecut trei bănci din România au fost ţinte pentru piraţii bancari.
     Prima dintre acestea a fost însăşi Banca Naţională a României a cărei pagină de web a fost grosolan copiată, chipurile în scopul facilitării de donaţii către sinistraţii inundaţiilor din primăvară. În cel de-al doilea caz, hoţii de identitate au ales Banca Comercială Română. Cel mai recent atac i-a avut ca ţinte pe clienţii Raiffeisen Bank România care erau îndemnaţi, tot prin intermediul unei pagini de web falsificate să-şi "reintroducă" datele referitoare la identitate, număr de cont, număr de card, cod PIN etc.
     Zicala cine nu deschide ochii deschide punga este cât se poate de actuală, întrucât un ochi atent sesizează cu uşurinţă greşelile gramaticale făcute fie de români familiarizaţi mai mult cu limbajul IT decât cu limba română, fie de străini care o cunosc aproximativ. În afară de asta, băncile implicate nu au obosit să repete că nu au solicitat, nu solicită şi nici nu vor solicita vreodată clienţilor săi dezvăluirea on-line a datelor de identificare.
     Dar, deşi băncile investesc sume importante în sisteme sofisticate de protecţie faţă de hackeri, în ultima perioadă instituţiile de credit din Europa şi SUA au început să conştientizeze un pericol şi mai mare: furtul de informaţii din interior, în înţelesul clasic al calului troian.
     În ultima vreme zicala timpul înseamnă bani a fost depăşită în pragmatism de o alta potrivit căreia, informaţia înseamnă bani. Aşa se face că, dacă angajaţii tentaţi de noul tip de furt au acces la sistemele informatice ale băncii la care lucrează, lucrurile vor fi grave. Anual, băncile europene şi cele americane investesc sume importante pentru a face sistemele informatice impenetrabile şi îşi avertizează clienţii în legătură cu riscul de a dezvălui informaţii confidenţiale referitoare la conturile lor. Numeroase bănci au plasat pe site-urile proprii avertismente scrise referitoare la "phishing" şi încurajează clienţii să anunţe primirea unor e-mailuri suspecte.

Internetul cu două tăişuri
     Dacă în cazul virusării unui computer personal paguba nu poate depăşi valoarea acestuia şi a informaţiilor stocate, în cazul în care Internetul este folosit pentru servicii bancare, riscul ipotetic de a rămâne şi fără banii economisiţi îi face pe mulţi să fie reticenţi în a folosi serviciile de internet banking.
     De fapt, în sondajele de specialitate, frica de posibile breşe în sistemele de securitate ale serviciului este prima cauza care privează băncile de creşterea substanţială a numărului de clienţi de internet banking.
     Deşi încrederea instituţiilor de credit în capacitatea prevenirii atacurile de tip phishing, prin avertizarea periodică a clienţilor, a crescut, băncile sunt tot mai îngrijorate în privinţa furturilor de date confidenţiale de către persoane din interior, situaţie care anulează aproape toate măsurile de siguranţă. Mai ales că inventivitatea hoţilor nu are limite, ei reuşind să speculeze la maxim verigile slabe ale sistemului de securitate. Aşa se face că, anul trecut, o bancă londoneză era să fie pagubită de hoţii care fuseseră angajaţi ca... oameni de serviciu.
     Prin instalarea unor programe de înregistrare a sunetelor emise la utilizarea tastaturilor care serveau la transferul internaţional de bani, hoţii au fost foarte aproape de a fura 400 de milioane de dolari.
     În aceste condiţii, soluţia recomandată de specialiştii în sisteme de securitate este externalizarea managementului de date şi a altor servicii.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro